Un punct vamal din judeÅ£ul BotoÅŸani, în care s-au investit 3,5 milioane de euro, stă închis de aproape 11 ani. Autorităţile române dau vina pe omologii ucraineni care ar fi trebuit să facă lucrări de modernizare. În tot acest timp, botoşănenii care trăiau din comerÅ£ul de frontieră spun că au ajuns la sapă de lemn.

Racovăţ este un sat din comuna Pomârla, judeÅ£ul BotoÅŸani, situat chiar la graniÅ£a României cu Ucraina. La Racovăţ se află ÅŸi singurul punct vamal cu Ucraina, din judeÅ£ul BotoÅŸani. Din 2010, deÅŸi statul român a investit sume considerabile în modernizarea sa, punctul vamal de la Racovăţ zace cu lacătul pe barieră. Pentru localnicii din Pomârla, care trăiau din micul comerÅ£ de frontieră, închiderea acestui punct vamal reprezintă o adevărată catastrofă, scrie Adevărul.

CITEȘTE ȘI: "Calendar ortodox, 24 noiembrie: Sf. Sfinţiţi Mc. Clement, Episcopul Romei, şi Petr..."

Totodată mulÅ£i agenÅ£i economici din BotoÅŸani interesaÅ£i de comerÅ£ul mai facil cu Ucraina sunt nevoiÅ£i să ocolească cu peste 100 de kilometri pentru a trece către CernăuÅ£i, principalul punct de interes economic în zonă, prin vama de la Siret, judeÅ£ul Suceava. Autorităţile din BotoÅŸani dau vina pentru această situaÅ£ie pe autorităţile ucrainene, care ar fi trebuit, pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei de la Racovăţ, să facă, la rândul lor, lucrări de modernizare a infrastructurii. Milioane de euro pentru vamă modernă cu Ucraina Povestea reabilitării vămii de la Racovăţ începe în 2010.

Autorităţile au decis închiderea punctului de trecere a frontierei pentru că nu respecta normele Schengen de securitate cu statele extra-comunitare, respectiv cu Ucraina. Pentru redeschiderea Vămii de la Racovăţ trebuia ca atât Ucraina, cât ÅŸi România să investească în infrastructura vamală din acel punct de trecere a frontierei.

La acel moment, Ministerul FinanÅ£elor, prin DirecÅ£ia Generală a Vămilor, a dispus alocarea sumei de 500.000 de euro pentru reabilitarea vămii, pe partea românească, la Racovăţ. Punctul de trecere a frontierei trebuia dotat cu aparatură de securitate ÅŸi supraveghere inclusiv pentru noapte, de spaÅ£ii adecvate, inclusiv de triaj ÅŸi control sanitar-veterinar plus alte măsuri de securitate ÅŸi control solicitate conform normelor europene.

La suma destinată reabilitării spaÅ£iilor vămii, dar ÅŸi instalării aparaturii de securitate, se adăugau aproape 3 milioane de euro, din fonduri europene, accesate de Consiliul JudeÅ£ean BotoÅŸani pentru reabilitarea drumului strategic care lega localităţile de graniţă din nordul judeÅ£ului, prin CristineÅŸti, de drumul naÅ£ional care duce de la municipiul BotoÅŸani la oraÅŸul Darabani, prin Dorohoi. 

Reabilitare cu ghinion şi ţepe

Încă de la început reabilitarea Vămii de la Racovăţ a fost „cu cântec”. LicitaÅ£ia pentru execuÅ£ia lucrărilor a fost câÅŸtigată de o firmă din Bacău. După ce a încasat o parte din banii destinaÅ£i lucrărilor, societatea respectivă a intrat în insolvenţă ÅŸi mai apoi a dat faliment. Pe fir a intrat ÅŸi DNA-ul, lucrările fiind blocate.

Doi ani, punctul de trecere a frontierei a rămas acoperit de buruieni, degradându-se treptat. Abia în anul 2013 s-a găsit un nou constructor. În cele din urmă, în 2015 lucrările au fost finalizate, iar vama a devenit perfect funcÅ£ională din punct de vedere al standardelor europene. Cu toate acestea, au trecut aproape 6 ani de la finalizarea lucrărilor pe partea românească, iar vama a rămas tot închisă.

Mai mult decât atât, Consiliul JudeÅ£ean BotoÅŸani a riscat enorm după ce a cheltuit 3 milioane de euro pentru un drum strategic care, cu vama închisă, ducea nicăieri. Practic, ar fi putut fi obligat să returneze toată valoarea investiÅ£iei.

„Deschiderea vămii s-a blocat prin anul 2018”

ReprezentanÅ£ii Guvernului în judeÅ£ul BotoÅŸani spun că vama nu se deschide fiindcă autorităţile ucrainene nu au finalizat partea lor de investiÅ£ie în infrastructura vamală în zona localităţii DiakivÅ£i. ReprezentanÅ£ii Prefecturii BotoÅŸani spun că negocierile româno-ucrainene pentru deschiderea vămii s-ar fi blocat acum aproximativ trei ani, fără ca diplomaÅ£ia să reuÅŸească până în prezent găsirea unei soluÅ£ii, notează publicaÈ›ia Adevărul.

„Pe partea românească lucrările sunt efectuate în procent de sută la sută. Din câte ÅŸtiu eu, partea ucraineană a ajuns cu lucrările la aproximativ 90%. Negocierile pentru deschiderea vămii din judeÅ£ul BotoÅŸani ÅŸi a unor vămi din judeÅ£ul Suceava s-a blocat undeva prin anul 2018. Probabil ca acum, cu noul Guvern, să înceapă noi negocieri”, spune Dan Nechifor, prefectul de BotoÅŸani.

ReprezentanÅ£ii Consiliului JudeÅ£ean BotoÅŸani spun că ar fi găsit o sursă de finanÅ£are comună cu Ucraina, din fonduri europene, pentru reabilitarea unei porÅ£iuni de drum spre vamă, fapt care ar duce la grăbirea lucrărilor. 

„Ar fi  o gură de oxigen pentru oamenii de aici”

În tot acest timp, localnicii din Pomârla aÅŸteaptă redeschiderea punctului de trecere a frontierei de la Racovăţ. Înainte de închiderea acestuia mulÅ£i se întreÅ£ineau ÅŸi chiar prosperaseră din micul comerÅ£ de frontieră. În special mergeau în zona HerÅ£ei ÅŸi la CernăuÅ£i pentru a aduce marfă ucraineană în România, în mare parte produse alimentare. Odată cu închiderea vămii, oamenii s-au întors la agricultura de subzistenţă ÅŸi la sărăcie lucie. AlÅ£ii, au plecat în străinătate la muncă.

Autorităţile locale din Pomârla spun că deschiderea vămii de la Racovăţ ar reprezenta o uriaşă oportunitate economică pentru întreaga comunitate.

„Eu sper ca autorităţile române ÅŸi ucrainene să ajungă la un numitor comun. Noi acum suntem capăt de linie, capătul ţării, fără prea mari posibilităţi. Deschiderea vămii ar însemna reluarea comerÅ£ului cu Ucraina. Ar fi o gură de oxigen pentru oamenii de aici. Cu posibilităţile ÅŸi finanţările de astăzi s-ar putea deschide mici afaceri. Ar însemna enorm. Eu zic că ÅŸi pentru judeÅ£ul BotoÅŸani ar fi o uriaşă oportunitate”, spune Dumitru Chelaru, primarul din Pomârla.

Mai mult decât atât, în zona HerÅ£a, dincolo de graniÅ£a de la Racovăţ, pe teritoriul ucrainean, se află sate ÅŸi cu comunităţi româneÅŸti. MulÅ£i dintre cei de la Pomârla au rude dincolo de graniţă. „Eu am un văr dincolo, la HerÅ£a. Sunt care au ÅŸi fraÅ£i, surori, căsătoriÅ£i pe acolo. Sau cei de dincolo au rude căsătorite aici la noi. Este greu, pentru că noi trebuie să mergem aproape 100 de kilometri până la Siret. Åži de acolo încă aproape pe atât în alte părÅ£i, de dincolo de graniţă”, spune un localnic din Pomârla.