Este deja estimat că va avea un impact în costurile din construcții, care vor intra astfel într-un proces de creștere graduală. Impactul nu va fi însă unul de tip „șoc” imediat, arată analizele din industrie.
Cele mai afectate vor fi materialele de bază – cimentul, fierul, oțelul și aluminiul – esențiale în majoritatea proiectelor de construcții din România, în condițiile în care o parte semnificativă a materiilor prime și a produselor semifinite provin din state non-UE.
Noua taxă este parte a Mecanismului de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) și urmărește să alinieze costul carbonului plătit de importatori cu cel suportat de producătorii europeni prin sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS). Mecanismul intră în regim definitiv din 2026, după o perioadă de tranziție (2023–2025) în care importatorii au avut exclusiv obligații de raportare.
Creșteri etapizate, nu scumpiri bruște
„Pentru foarte multe materiale folosite în România, materia primă sau produsele semifinite vin din afara Uniunii Europene. Odată cu aplicarea taxei de carbon, aceste costuri vor intra în calculele de preț”, a declarat Cosmin Raileanu, fondatorul platformei Depozit Virtual. Potrivit acestuia, anul 2026 marchează începutul unei perioade în care scumpirile nu vor mai putea fi absorbite integral de piață.
Totuși, scumpirile nu vor fi introduse brusc prin liste noi de prețuri. Materialele fabricate cu materii prime achiziționate în 2025 vor putea fi livrate în continuare la prețuri apropiate de cele actuale, în timp ce producția demarată în 2026 va reflecta treptat impactul taxei de carbon, al costurilor cu energia și al cheltuielilor logistice. „Nu vorbim despre o scumpire dintr-o dată, ci despre una etapizată, care ține de ciclurile reale de producție”, a explicat Raileanu pentru Profit.ro.