Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a fost convocat, luni, de către președintele Nicușor Dan pentru joi, la ora 12.00.
Potrivit comunicatului transmis de către Administrația Prezidențială, pe ordinea de zi a ședinței se află:
Stabilirea obiectivelor care necesită măsuri de protecție contra amenințărilor specifice sistemelor de aeronave fără pilot la bord și a cerințelor tehnice generale ale echipamentelor și sistemelor tehnice pentru implementarea măsurilor de protecție;
Stabilirea persoanelor care au dreptul de a ordona sau de a aproba executarea unor măsuri împotriva aeronavelor și a vehiculelor aeriene care utilizează neautorizat spațiul aerian național și pentru stabilirea procedurii de informare cu privire la unele măsuri întreprinse pentru controlul utilizării spațiului aerian național.
„În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, se mai spune în comunicat.
Convocarea CSAT survine în contextul în care, pe 13 septembrie, o dronă rusească a pătruns în spațiul aerian al României, iar armata română a ridicat avioane de la sol pentru interceptarea dronei.
„Două aeronave de luptă F-16 din Baza 86 Aeriană Fetești au decolat sâmbătă, 13 septembrie, la ora 18:05, pentru monitorizarea situației aeriene la granița cu Ucraina, ca urmare a unor atacuri aeriene rusești asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre”, a transmis MApN.
La scurtă vreme după incident, ministrul Apărării Ionuț Moșteanu preciza că, în ce privește procedura de doborâre a aeronavelor care intră în spațiul aerian românesc, detaliile vor fi stabilite în CSAT.
„Procedurile vor trece în următorul CSAT, am luat toate aprobările în aceste luni de vară, sunt legate de procedurile de intervenţie în cazul aeronovelor cu pilot. În acest moment, pentru angajarea împotriva aeronavelor cu pilot funcţionăm practic pe legea veche, unde ministrul trebuie să dea aprobare pentru angajare. Şi eu am tot timpul un telefon asupra mea cu o aplicaţie, dacă ştiu că sunt într-o zonă fără semnal pe comandă în jos are altcineva această posibilitate de aprobare”, a explicat Ionuţ Moşteanu.
În cazul dronelor, decizia de doborâre poate fi luată și de către comandatul operațiunii de interceptare. În acest cadru, piloții celor două avioane F-16 care au decolat pentru interceptarea dronei aveau permisiunea să distrugă drona, dar decizia a rămas la latitudinea lor.
„Piloții au avut contact intermitent, au zărit-o, dar când au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu o doboare. Am încredere în maturitatea lor”, a spus ministrul Apărării. Acesta a explicat că un glonte de calibrul 20 mm tras de mitraliera de pe avionul F-16 poate parcurge o distanță de 5 km, iar drona zbura la altitudine mică, situație în care exista riscul ca gloanțele să ajungă la sol cu viteză mare.