Dacă va fi aplicată, noua Lege a salarizării unitare va lua bani din salariul cel mai mic, dar va pune la cel mai mare. Astfel, salariul minim va fi redus la 640 de lei, însă salariul maxim va fi majorat de la un coeficient de 12 la unul de 15. Cea mai mare nemulţumire a sindicaliştilor este că aplicarea anuală a tranşelor de corecţie, cu până la 20%, se va face salariului actual, adică celui deja diminuat cu 25%.
Conform proiectului noii Legi unitare a salarizării, salariul minim, în funcţie de care va fi calculat coeficientul de salarizare, va fi micşorat de la 705 la 640. Sindicaliştii au cerut însă Ministerului Muncii să facă noi simulări cu valori ale venitului minim la 675 de lei, respectiv 705 lei.
Noua Lege a salarizării unitare modifică şi raportul dintre salariul minim şi cel maxim. Astfel, de la 1/12 va ajunge la 1/15. De cel mai mare salariu, echivalentul unui coeficient de 15, va beneficia şeful statului.
Sindicaliştii susţin că sunt nemulţumiţi şi de modul în care vor fi majorate salariile bugetarilor. Astfel, cele cuprinse între 600 şi 800 de lei vor creşte din 2011 doar cu până la 20% în timp ce salariile mai mari, de până la 2.000 de lei vor fi majorate cu 1%. Aceste majorări vor fi aplicate însă salariilor deja reduse cu 25%, şi nu celor dinaintea aplicării acestor reduceri. Practic, chiar şi cu aceste majorări, bugetarii vor avea în continuare salariile mai mici decât cele din 2009.
"Din 1 ianuarie 2011 pentru salariile cuprinse între 600 şi 800 de lei se va da 20%, iar pentru cele de până la 2.000 de lei, 1%. Marea păcăleală şi marea problemă este cuantumul salariilor la care se aplică. Ei zic: le creştem salariile oamenilor. Păi nu le creştem, pentru că ei le au deja scăzute, ci le mai dau ceva din ce le-am luat. Nu ne mai referim la salariile din 2009, cum făcea legea 330, ci la cele din iulie 2010", a declarat pentru REALITATEA.NET Liviu Apostoiu, vicepreşedinte Cartel Alfa.
Liderul FSLI, Aurel Cornea, susţine însă că această creştere progresivă are şi un aspect bun.
"Vor creşte mai mult salariile mici în 2011. Acest lucru este şi bun, dar şi rău, pentru că aplatizează grila de salarizare foarte mult", a declarat Aurel Cornea.
Pe de altă parte reprezentanţii Blocului Naţional Sindical (BNS) susţin că în 2011 salariile nu vor ajunge la nivelul din 2009, problema fiind că oamenii vor recupera la salarii doar o parte din ceea ce au pierdut prin reducerea de 25% .
"Marea nemulţumire a noastră, a celor din BNS, este că nu s-a înţeles că soluţia optimă era ca reducerea de 25% să se facă pe fondul de salarii al ordonatorului de credit şi nu liniar, la toată lumea. Salariile care vor fi luate ca referinţă vor fi cele actuale. Deci nimeni nu va ajunge în 2011 la nivelul de salariu din 2009", a declarat preşedintele BNS, Dumitru Costin.
El a mai explicat că la un salariu de 1.000 de lei, reducerea de 25% ar duce la un salariu de 750 de lei. Dar dacă s-ar vrea majorarea lui de la 750 de lei la 1.000, creşterea ar trebui să fie de 33%.
Conform sursei citate, sindicaliştii susţin că un alt lucru care ar trebui prevăzut în legea cadru a salarizării ar fi cea a zonei de interacţiune dintre funcţiile de conducere şi cele de execuţie, lucru apreciat de Fondul Monetar Internaţional, însă fără o soluţie în acest moment.
Noua lege a salarizării unice ar urmă să intre în vigoare la 1 ianuarie 2011.
