Senatul a respins în data de 4 martie o iniţiativă legislativă care îşi propunea responsabilizarea aleşilor ţării în legătură cu jurămintele pe care le depun, la învestirea în funcţii publice. Cu 85 de voturi ale senatorilor PSD, PLR, PC şi UDMR, din 115 prezenţi, a fost respinsă iniţiativa legislativă pentru completarea Legii nr.286/2009 privind Codul Penal.

Iniţiativa senatorului independent Valeriu Todiraşcu propunea includerea unei prevederi referitoare la încălcarea jurămândul depus de către cei care ocupă funcţii publice în cadrul circumstanţelor agravante (prevăzute la articolul 77 din legea 286/2009) care să ducă la sporirea pedepsei.

"Legile României cer ca pentru exercitarea unei funcţii publice să se depună un jurământ prin care să se declare ataşamentul pentru interesul cetăţenilor, pentru Constituţie şi legile ţării." explică Valeriu Todiraşcu, într-un comunicat de presă remis Epoch Times. Cu toate acestea, jurământul rămâne doar o declaraţie de intenţie, câtă vreme Codul Penal tolerează încălcarea jurământului, fără să se aplice circumstanţe agravante dacă se dovedeşte în instanţă că aleşii ţării, aflaţi sub jurământ, au un comportament necinstit şi folosesc încrederea societăţii pentru încălcarea cu intenţie a legilor ţării.
Jurământul, pe care îl depun Preşedintele României, Avocatul Poporului, senatorii, deputaţii, miniştrii şi alţi funcţionari publici "are menirea să conştientizeze persoana care va ocupa funcţia de demnitate publică despre faptul că cel care jură este dator să exercite funcţia publică cu bună credinţă şi în slujba societăţii şi să transmită societăţii faptul că acea persoană este demnă de respect pentru că a jurat să fie devotată interesului public", arată Todiraşcu, conform epochtimes-romania.com

Funcţionarii publici , cărora li se cere să jure că îşi vor desfăşura activitatea în interes public şi nu servind interesul personal, ca majoritatea oamenilor obişnuiţi, sunt recompensaţi de societate cu încredere, onoruri şi privilegii pentru devotamentul către societate pe care demnitarii îl promit, mai explică senatorul.

Cu toate acestea, încălcarea jurământului aducător de beneficii şi onoruri, nu are nicio consecinţă juridică în legislaţia actuală, căci Codul Penal nu sancţionează încălcarea jurământului. Mai mult, Codul Penal omite să includă încălcarea jurământului în cadrul circumstanţelor agravante atunci când cel aflat sub jurământ încalcă legea.

"Dacă s-ar dovedi în instanţă că aceste persoane, care au jurat să aibă un anumit comportament onest şi în slujba societăţii, au avut un comportament necinstit şi au folosit încrederea societăţii pentru încălcarea cu intenţie a legilor ţării, instanţa ar trebui să considere încălcarea jurământului depus ca o circumstanţă agravantă", este de părere Valeriu Todiraşcu.

Potrivit senatorului care a propus în iniţiativa sa legislativă introducerea încălcării jurământului în categoria circumstanţelor agravante care să ducă la sporirea pedepsei, jurământul ar trebui să capete inclusiv o responsabilitate juridică şi nu să rămână doar o responsabilitate morală.

"Persoanele aflate în funcţii de demnitate publică care vor comite, cu intenţie, infracţiuni care presupun şi încălcarea jurământului, ar trebui pedepsite, nu ca restul cetăţenilor simpli, ci la nivelul responsabilităţilor în plus, dar şi a onorurilor şi privilegiilor în plus primite de la cetăţeni, care s-au bucurat de încrederea publică inclusiv pe baza depunerii jurământului", concluzionează Valeriu Todiraşcu.

Reamintim în context că, potrivit unei analize gândul.info, unul din zece legiuitori ai ţării este fie condamnat, fie urmărit penal, fie trimis în judecată pentru conflict de interese ori pentru suspiciuni de corupţie.

Printre cei cu dosare penale pe rol, care se regăsesc şi pe lista celor ce au votat contra iniţiativei lui Todiraşcu se numără celebrii Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, zis Miki Şpagă (urmăriţi penal în dosarul Microsoft), socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, urmărit penal în dosarul retrocedărilor de păduri, Marius Isailă, urmărit penal sub acuzaţia de trafic de influenţă şi instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată etc.

Urmează votul Camerei Deputaţilor, care este for decizional pe acest proiect.