Realizator: Asadar, va exista un proiect de buget abia la jumatatea lunii ianuarie, spuneti dumneavoastra.
Ioana Petrescu: Un proiect de buget, probabil, va exista si la inceputul lui decembrie, pentru ca o echipa tehica va veni sa lucreze impreuna cu noi pe acest proiect de buget - decembrie 2014 - dar, probabil, definitivarea lui si aprobarea, impreuna cu FMI si Comisia Europeana, va fi in ianuarie 2015, pentru ca aceste lucruri sa fie agreate inainte sa fie semnata scrisoarea de intentie cu ei.
Realizator: Asadar, Guvernul Romaniei va avea in vedere o noua scrisoare de intentie cu FMI?
Ioana Petrescu: In acest moment, sigur ca da. De aceea, continuam discutiile cu FMI. Am pastrat contactul cu ei. Ultima discutie pe care am avut-o cu FMI a fost in Washington, in timpul intalnirilor de toamna ale FMI si, cum am spus, urmeaza sa vina o comisie tehnica la inceputul lui decembrie si o misiune care sa definitiveze o scrisoare de intentie la mijlocul lui ianuarie 2015.
Realizator: Existenta unei noi scrisori de intentie inseamna si o prelungire sau un nou acord cu FMI?
Ioana Petrescu: Inseamna ca actualul acord continua, actualul acord se va incheia la mijlocul anului viitor si aceasta scrisoare de intentie este doar un pas normal in cadrul curentului acord preventiv cu FMI.
Realizator: Cu toate acestea, Guvernul Romaniei trebuie sa aiba la acest moment cateva cifre pe care sa se bazeze proiectia economica a anului 2015. Care ar fi aceste cifre? Legate de cresterea economica, de deficitul bugetar prognozat si asa mai departe? Parametrii mari.
Ioana Petrescu: In parametrii mari, noi ne mentinem in deficitul discutat cu Comisia Europeana si cu FMI pentru anul viitor. Deci aici vorbim de un deficit structural de 1% pentru anul viitor. Si /in/ calculele pe care le facem tinem in considerare acest deficit care a fost discutat cu ei. In plus fata de acest lucru, vreau sa mentionez ca au existat discutii cu Comisia Europeana referitoare la cheltuielile de aparare, care sunt legate strict de incidentul din Ucraina si in cadrul acelor discutii, in ultimul EcoFin s-a decis ca Comisia Europeana sa decida, de la caz la caz, ce cheltuieli se incadreaza ca fiind cheltuieli exceptionale si neprevazute, legate de acest conflict, astfel incat aceste cheltuieli...
Ioana Petrescu: ... O propunere pe care am facut-o eu intr-un EcoFin anterior a fost ca pentru anul viitor sa avem cheltuieli in plus de 0,3% din PIB pentru cheltuielile cu aparare, cu incidentul din Ucraina si inca 0,3% din PIB in anul 2016 si aceste cheltuieli legate de incidentul cu Ucraina sa fie considerate peste deficitul structural. Pasul urmator in acest moment este sa discutam cu Comisia Europeana in momentul in care definitivam bugetul pe 2015, ce anume cheltuieli si ce anume circumstante sunt considerate exceptionale si se pot incadra in aceasta regula de cheltuieli care sunt puse, practic, peste acest deficit discutat cu ei.
Realizator: Vor fi majorate pensiile anul viitor si care este impactul bugetar al acestei masuri?
Ioana Petrescu: Da, ele vor fi indexate, este termenul corect si de ce spun...
Realizator: Sunt indexate cu rata inflatiei, conform legii?
Ioana Petrescu: Sunt indexate conform legii, in sensul: formula contine rata inflatiei si 50% din cresterea reala a castigului salarial mediu brut. Asta duce la o crestere de 4,41%, cresterea anuntata, indexarea anuntata a fost de 5%, deci mergem un pic peste, dar in lege, practic, spune ca pensiile trebuie indexate cu aceasta formula, care tine seama de inflatie si de castigul salarial brut. Impactul acestei masuri este de 2,67 miliarde de lei si ei sunt prevazuti, inca o data subliniez, nu este un lucru nou, nu este o cheltuiala neprevazuta, aceasta indexare a pensiilor este prevazuta in lege si stiam de aceste cheltuieli din timp.
Realizator: ...dar pana la 5% este tot o crestere ferma?
Ioana Petrescu: Cresterea de 5% este ceea ce am considerat noi pentru anul viitor si aceasta crestere de 5% are un impact bugetar de 2,67 miliarde de lei care sunt prevazuti pentru anul viitor.
Realizator: Pe de alta parte, tot anul viitor se va simti si impactul reducerii CAS cu 5% la angajator. De unde acoperiti suma in plus, cata vreme veniturile vor fi mai mici?
Ioana Petrescu: Nu este clar ca veniturile vor fi neaparat mai mici. Este adevarat ca impactul contabil al reducerii CAS cu 5% este de 4,8 miliarde de lei pe un an, dar acesta este un impact strict contabil. Asta inseamna ca daca in urma reducerii CAS angajatorul pune banii in buzunar, nu angajeaza pe nimeni, nu investeste in absolut nimic si nu cumpara nimic cu TVA din banii respectivi, intr-adevar, impactul contabil va fi de minus 4,8 miliarde de lei. Dar cred ca nu sunt niste ipoteze plauzibile; cred ca aceasta masura va avea impact in economie. Noi am facut mai multe calcule. Daca de exemplu 50% din acesti bani pe care angajatorul nu ii mai plateste pentru CAS se duc catre angajari si 50% se duc catre noi investitii, atunci vom recupera aproximativ 2,5 miliarde de lei prin taxe aferente acestor activitati. Investitii inseamna si plata de TVA pe aceste investitii, angajari noi inseamna plata de CAS pentru noul angajat, CASS inseamna impozit pe venit pentru acel angajat. De asemenea, am calculat ca daca s-ar reduce evaziunea fiscala in piata muncii numai cu 25%, atunci gaura contabila creata de CAS va fi acoperita complet. Poate va intrebati de ce sunt increzatoare ca vor exista aceste...Vreau sa termin totusi un pic ideea. Nu este sanatos sa ne gandim numai la impactul contabil al unei astfel de masuri. Vorbim aici de masuri pro-crestere care au impact asupra economiei si implicit asupra bugetului. Si va dau un exemplu recent, unde au existat vorbe pe piata care erau cumva similare cu ce se discuta acum pe CAS. Cand am introdus masura de neimpozitare a profitului reinvestit, multa lume spunea ca va avea un impact foarte mare asupra bugetului pentru ca, evident, nu mai impozitezi o parte din profitul respectiv. Dar atunci sustineam si sustin in continuare ca o astfel de masura duce la mai mnlta activitate economica, la mai multe investitii private si nu se va vedea un impact foarte mare la buget. In octombrie 2014 este prima luna in care vedem colectarile pe impozitul pe profit, dupa ce s-a introdus aceasta masura de la 1 iulie 2014. Vreau sa va spun ca colectarile pe primele zece luni ale anului acestuia sunt peste 11% mai mari decat colectarile pe anul trecut in aceeasi perioada.
Realizator: Adica, cat in plus?
Ioana Petrescu: Deci 11%, nu am cifrele exact in plus, dar fata de anul trecut aceeasi perioada, impozitul pe profit nu numai ca nu a scazut dar a crescut. Evident, vom continua sa monitorizam evolutia impozitului pe profit si in urmatoarele luni, sa vedem cum evolueaza. Dar este intotdeauna bine sa ne uitam la aceste masuri fiscale si sa vedem care este efectul lor in piata si sa nu ne gandim strict contabil care va fi efectul...
Realizator: De acord cu dvs, pentru ca ati inceput spunand ca nu este clar ca veniturile vor scadea, atunci cand v-am intrebat legat de scaderea CAS la angajator cu 5%. Este insa clar ca ele vor creste?
Ioana Petrescu: Ceea ce pot sa va spun este cumva bazat doar pe ce s-a intamplat in trecut. Au mai existat in trecut scaderi de CAS si daca ne uitam la colectarile CAS pe PIB in perioadele in care a scazut CAS, ele au ramas aproximativ constante. In perioadele insa in care CAS a crescut, a crescut evaziunea. Deci doar bazat pe istoria recenta a acestor reduceri sau cresteri de CAS, pot sa spun ca o crestere de CAS duce la mai multa evaziune si o scadere de CAS nu a dus la deteriorarea colectarii veniturilor din CAS.
Citeste mai mult
