Un profesor de literatură engleză de la una dintre cele mai bune universități din România a hotărât ca, înainte de a ieși la pensie, să adreseze un mesaj destul de usturător studenților, încercând, pentru ultima dată, să "deschidă ochii digitali ai copiilor", ne arată Novapost.ro.
"Pentru ce ați venit aici?
N-aș vrea să strig la voi, pentru că n-are sens, oricum n-o să mă înțelegeți. Nimeni nu are nevoie de voi aici, stând așa pe bănci, așteptând o minune și privind plictisiți înainte. Mergeți acasă, pentru că pierdeți timpul, vă pierdeți viața! Universitatea e un loc pentru învățat și nu aveți nici un drept să-l împuțiți cu lenevia voastră. Dacă vreți să învățați, sunteți bineveniți. Dacă nu, ieșiți afară, nimeni nu vă vrea aici.
Avem o țară plină de imbecili cu studii superioare, care nici măcar nu știu că America e continent, nu țară. Nu mai avem nevoie de fantome zombate care vin aici ca să-și ia o diplomă. Diploma aia poți s-o folosești doar atunci când se termină o anumită hârtie în casă. Nu vă mințiți pe voi înșivă: mai mult de jumătate dintre voi vor ajunge să lucreze la o fabrică sau într-un restaurant, pentru că sunteți lenoși și aroganți!
Sunteți o generație aproape pierdută. Nu vă interesează nimic, în afară de telefoane și computere și stomacurile voastre. Aveți o minte putrezită. Poate vă credeți mai inteligenți decât alții, poate câțiva dintre voi și sunt dar restul, restul sunteți toți la fel de mediocri. Pentru asta ați și venit aici – să acumulați cunoștințe, nu să putreziți în bănci! Nu vă irosiți unica șansă de a ajunge cineva. În epoca contemporană, unde informația digitală deține puterea, iar mintea umană este folosită din ce în ce mai rar, voi puteți să luați puterea în mâinile voastre, dar fără voință și cunoștință, o veți pierde foarte rapid.
Eu nu vreau să vă țin morală pentru că știu cum e: să ți se țină morală când ești tânăr și simți că toată lumea e la picioarele tale. Am fost și eu pe acolo și mi-e familiar sentimentul dat – nu contează ce studii faci, contează să știi să te descurci. Dar nu e mereu așa și nimeni n-o să țină cont de sentimentele voastre interioare sau de cât de bine puteți juca cărți sau jocuri video atunci când o să vă angajeze. Cunoștințele vor fi pe primul loc, iar puterea fizică și înfățișarea pe-al doilea.
Părinții voștri nu vor trăi mereu, trebuie să realizați asta. Sunteți maturi și nu mai are rost să avem tabu-uri. Da, vor muri, și veți muri și voi. Dar ei, în comparație cu voi, vor lăsa ceva în urma lor, ceva cu care vor, cu care trebuie să se mândrească, și acel ceva sunteți voi. Dacă nu vreți să puneți mâna pe carte și să vă schimbați spre bine, să acumulați ceva ce, în comparație cu excesul de hormoni și prietenii de-o noapte, nu va dispărea niciodată, pentru voi, atunci faceți-o măcar pentru părinții voștri.
Faceți-o pentru acele persoane care au muncit toată viața lor pentru ca voi să aveți unde dormi, să aveți ce mânca și să-și permită acel computer în fața căruia vă pierdeți zilele și nopțile. Data viitoare când mergi la baie, privește în oglindă și întreabă-te dacă părinții tăi s-ar mândri cu așa odor. Eu nu.
Sper ca următoarea noastră întâlnire să aibă loc într-o bibliotecă, nu restaurant fast-food. Rămâneți cu bine".
Replica unui decan: "Generația asta tânără a fost învățată din școli că nu contează să vrei să înveți, contează să vii la ore și să-ți faci temele pe acasă"
După ce a citit mesajul caustic transmis de către un profesor bătrân studenților săi de la facultatea de litere, un decan tânăr, care a vrut să rămână anonim, a decis să-i răspundă printr-un mesaj care demonstrează că nu toți dascălii gândesc la fel, și nici nu ar trebui.
"Voi, cei de la litere, sunteți prea visători. Voi trăiți în lumea lui Shakespeare și a lui Dickens, a lui Eminescu și a lui Dostoievski. Voi vreți ca toți să fie inteligenți ca-n cărți, acuți la minte ca-n satire și elocvenți ca-n piesele de teatru.
Dar nu e așa.
Și niciodată nu va fi, spre fericirea noastră.
De ce voi, ăștia cu mai multă filozofie și pesimism în gând, credeți că lumea a murit? De ce credeți că, odată ce literatura a ieșit din modă, IQ-ul fiecărui individ s-a redus la temperatura camerei? Și dacă tot vorbim de cărți, doar știți foarte bine, sau ar trebui să știți, că nu contează atât forma și limbajul, cât mesajul. Același mesaj care poate fi transmis prin ziare, filme, muzică și multe, multe alte modalități.
Lumea se dezvoltă, iar odată cu ea, cerințele noastre. Iar dacă toți ar fi perfecți, nu am avea spre ce tinde, iar asta ar fi întradevăr o tragedie.
Domnule profesor, și alte persoane care au mintea întunecată de umbra propriilor așteptări, oare nu puteți vedea că nu toți suntem la fel și nu avem toți aceleași dorințe și capacități? Da, nu toți vor să învețe, dar nici nu toți pot. De ce voi, care ar trebui să fiți mai empatici și înțelegători, judecați lumea după propriile capacități? De ce credeți că dacă voi ați putut, alții tot pot? De ce credeți că toți au aceleași interese ca și voi?
Ei nu sunt la fel, și nici nu vor. Nu toți care au ajuns la facultate o adoră și îi dedică tot timpul liber. Poate unii s-au dezamăgit, poate alții s-au pripit când au ales facultatea, iar acum nu vor să renunțe, pentru că deja au rezistat un an. De ce nu luați în considerație și aceste aspecte și de ce mutilați moral oamenii care poate au altă vocație, pe care încă nu și-au descoperit-o?
Nu toți preferă singurătatea, cărțile, filmele documentare și articolele științifice. Există oameni sentimentali, care iubesc filmele romantice. Există oameni care adoră să fie în mijlocul naturii și există oameni care chiar nu se simt bine dacă nu comunică cu cineva. Suntem diferiți și asta e partea frumoasă a omenirii!
Nu generalizați și nu vă axați doar pe eșecuri. De ce nu vedeți partea verde a pădurii, ci doar uscăciunea ei? De ce nu vedeți studenții care reușesc să muncească și să-și susțină toate examenele cu brio, dar îi vedeți pe cei care nu vin deloc la cursuri și nu-și depun interesul pentru facultate (studenți care poate au probleme de care voi nici nu știți)? De ce îi impuneți pe toți să facă același lucru, dar nu le oferiți șansa de a alege?
Generația asta tânără a fost învățată din școli că nu contează să vrei să înveți, contează să vii la ore și să-ți faci temele pe acasă. Li s-au băgat pe gât atâtea cunoștințe, încât le e silă de ele.
Dar oare voi nu vedeți ce salt enorm am făcut noi, oamenii, în educație? Problema e în noi și-n cerințele noastre. Faptul că studiile superioare au devenit atât de disponibile a funcționat exact ca o expoziție de artă cu intrare gratuită: toți se aruncă spre ea, pentru ca mai apoi unii să se declare dezamăgiți și neinteresați.
Marinarii au o expresie despre vreme: ei zic că ea e un adevărat mister și se poate schimba foarte brusc. Probabil la fel putem zice și despre sistemul curent de învățământ din România – lucrurile pot arăta urât, apoi norii se despart și totul se schimbă, câteodată foarte subit. E evident că ne așteptam la ceva mai mult. E și normal. Dar noi, oamenii, am sădit semințele educației, care așteaptă de mult timp condițiile necesare pentru a germina. Curiozitatea omului, înverșunarea, inventivitatea și ingeniozitatea lui l-au adus unde este acum. Putem doar spera că aceleași calități îl vor ajuta să meargă mai departe.
Păstrați-vă entuziasmul, păstrați-vă speranța și aveți încredere în generația de azi. Ea este doar un adolescent care trebuie să treacă de furtuna primei iubiri".
Voi ce părere aveţi? Aşteptăm opiniile voastre pe marginea celor două mesaje expuse mai sus (inclusiv pe adresa redacţiei: stiri@botosani.ro)
