Ca în orice relaţie care devine serioasă, e bine să te gândeşti de cel puţin două ori înainte de a spune da băncii. Mai ales de când, în lipsa unei activităţi măcar modeste de creditare, băncile încearcă tot felul de inovaţii şi parteneriate pentru a-şi majora veniturile. Vânzarea de asigurări prin telefon este un exemplu, iar serviciile oferite clienţilor, cum ar fi plata facturilor la utilităţi direct din contul personal, constituie o ofertă frecventă, pe care o primeşti în agenţiile bancare.
Aceste servicii au avantajele lor evidente, însă doar atunci când sunt accesate în mod voluntar şi numai în condiţiile în care clientul cunoaşte, până în amănunt, termenii şi condiţiile contractului.
În caz contrar,efectul activării acestor servicii nu poate fi decât absolut nedorit. De exemplu, senzaţia pe care o resimţi când banii se evaporă de-a dreptul din contul tău, fără să ai măcar cea mai vagă idee ce s-a întâmplat, nu este deloc plăcută. Te gândeşti la fraude informatice (mai ales că sunt la modă), la cunoştinţele care poate ţi-au aflat codul PIN şi încerci să reconstitui în minte traseul din ultima lună. Te gândeşti la orice, mai puţin la faptul că beneficiezi de serviciul direct-debit, care permite băncii să transfere sume de bani către furnizorii de utilităţi la care eşti abonat.
Fenomene ciudate. Un caz absolut real
Situaţia expusă mai sus nu este imaginară. Toate acestea s-au întâmplat, recent, unui client al unei bănci de top din România. Pe scurt, povestea este în felul următor. În luna iunie a acestui an, prezent fiind într-una dintre agenţiile băncii respective pentru a achita o factură la utilităţi, clientul a fost "vânat" de una dintre angajate. I s-au prezentat condiţiile în care ar putea accesa, gratuit, serviciul direct debit şi, în final, a fost întrebat dacă ar fi interesat. Clientul a răspuns afirmativ, iar angajata a stabilit o întâlnire la o dată ulterioară pentru a încheia contractul. Clientul avea să afle, după patru luni în care banca nu a făcut nici măcar o singură plată către respectivul furnizor de utilităţi, că are activat serviciul de plată.
"Revelaţia" a venit atunci când, în urmă cu doar câteva săptămâni, a cerut un extras de cont. Documentul arăta că banca făcuse, în septembrie, o plată substanţială către furnizorul de utilităţi. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda faptului că respectivul client achitase în prealabil factura de utilităţi. Niciun angajat din agenţiile băncii nu a fost în stare să explice cum s-a putut încheia un contract cu un simplu acord verbal, de ce nu s-a făcut nici măcar o plată timp de patru luni şi de ce banca a mai permis firmei să tragă banii, în condiţiile în care datoria fusese deja achitată pe alte căi. O explicaţie serioasă nu am obţinut, deocamdată, nici noi de la departamentul de comunicare al băncii austriece.
Material complet pe capital.ro
