"Rapsodia română", a lui Enescu, are efect garantat asupra bolnavilor! "Muzica curge lin, parcă mă vindecă. Este relaxantă, foarte plăcută. Îmi imaginez o plimbare seara, cu barca, pe lac. Vizualizez culoarea verde, o culoare calmă a naturii". Sunt cuvintele unui bolnav cu tulburare schizoafectivă, după ce a ieÅŸit de la ÅŸedinÅ£a de meloterapie, unde a ascultat Chopin – Nocturna nr. 5. La Spitalul de psihiatrie Titan, din Bucuresti, foarte mulÅ£i bolnavi cu acest tip de tulburări beneficiază de meloterapie, scrie gandul.info.

"În mare parte, cei cu care lucrez eu suferă de schizofrenie. CeilalÅ£i sunt cu alte boli psihice (depresii, tulburări de comportament)", spune Viorel Rădăcină, meloterapeut în cadrul spitalului.

Bolnavii vin la cabinetul lui cu trimitere de la medicul psihiatru ÅŸi pot participa gratuit la audiÅ£ii, pentru că acest tip de terapie este inclus în pachetul de tratament al spitalului.

"Prima dată când cineva vine în sala de audiÅ£ie, obiectivul este să aibă loc o ÅŸedinţă individuală. Atunci se stabileÅŸte profilul pacientului, în care se specifică nivelul de percepÅ£ie al muzicii, nivelul cultural, dispoziÅ£ia de a asculta o astfel de muzică. La următoarea audiÅ£ie, bolnavul se încadrează într-un grup de pacienÅ£i ÅŸi piesele sunt alese în funcÅ£ie de stare lor din acea zi. Nu e nimic stabilit, ca la carte, melodiile se aleg în funcÅ£ie de dispoziÅ£ia lor", precizează meloterapeutul.

Bolnavii ajung să se identifice cu un anumit compozitor

O ÅŸedinţă durează o oră ÅŸi grupurile formate din 4-9 pacienÅ£ii trebuie să vină la sală de două ori pe săptămână. "Nu zilnic, pentru că la început există acel risc de a «sufoca», mai ales pentru că este ceva nou pentru ei – multe persoane care vin aici pentru prima dată nu au ascultat vreodată muzică clasică ÅŸi, la început, au un refuz, nu prea sunt de acord, dar după un timp ajung să se identifice cu un anumit stil ÅŸi cu un compozitor. Astfel, un alt obiectiv care este atins aici constă într-o minimă culturalizare muzicală", subliniază Viorel Rădăcină.

Meloterapeutul le pune să asculte numai muzică clasică. A auzit ÅŸi de terapia cu sunete din natură, dar o preferă pe prima. PacienÅ£ii cu boli psihice care vin aici ascultă Beethoven, Chopin, Vivaldi, Debussy, Dvorak. "Dacă dintr-o simfonie, prima parte e un allegro miÅŸcat, a doua - un adagio mai aÅŸezat ÅŸi partea a treia revine la acea viteză rapidă, de obicei se ascultă partea a doua, când e vorba de relaxare. Dar asta nu înseamnă că dacă ei au o stare agitată, muzica trebuie să fie în contrast.

De multe ori, bolnavii se relazeaxă printr-o muzică la fel de accelerată ÅŸi de miÅŸcată ca ritmul lor interior. Atunci când ritmul nostru interior se apropie de cel al muzicii, se creează acea legătură de evadare ÅŸi acel schimb de energie. Poate de aceea, când ies pe uÅŸa asta oamenii sunt altfel, ies mai luminaÅ£i, mai zâmbitori", spune meloterapeutul.

"Avem George Enescu ÅŸi funcÅ£ionează foarte bine. Indiferent din ce nivel cultural ar proveni, bolnavii se identifică cu muzica lui Enescu. Când ascultă «Rapsodia română», nu există pacient care să nu miÅŸte din picior, să nu zâmbească, să nu se exteriorizeze", mai spune Rădăcină. Odată ce sunt externaÅ£i, bolnavii se pot reîntoarce la ÅŸedinÅ£ele de meloterapie.

 

CITEȘTE ȘI: "Ministrul Daniel David a primit colindători de la Botoșani!"