Capital: De ce a fost necesară înfiinţarea Direcţiei Generale Antifraudă? Care este scopul ei?
Gelu Ştefan Diaconu: Înfiinţarea Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) se înscrie în procesul mai larg de reorganizare a ANAF în cele patru componente de bază: administrarea veniturilor statului din impozite, taxe, contribuţii, inspecţia fiscală, controlul operativ/inopinat şi activitatea vamală.
Activitatea de administrare face obiectul unei profunde transformări în baza programului cu Banca Mondială care se va finaliza prin constituirea sistemului informatic integrat de management al veniturilor în timp ce inspecţia fiscală va fi reformată în sensul creşterii ponderii inspecţiilor pe fond, în detrimentul operaţiunilor de rutină pentru rambursarea TVA şi instrumentarea cazuisticii penale care consumă circa 75 % din capacitatea administrativă de inspecţie fiscală, cu efect nesemnificativ în atragerea de venituri suplimentare şi cresterea gradului de conformare fiscală a contribuabililor.
Garda Financiară: ineficienţă şi corupţie
Înfiinţarea DGAF a fost necesară din cauza ineficienţei cronice a Gărzii Financiare care ajunsese să se ocupe de foarte multe atribuţii în locul obiectivului principal, şi anume controlul operativ. De exemplu, verifica condiţiile de autorizare sau supraveghea livrările şi achiziţiile intracomunitare cu o procedură greoaie care îi consuma mai mult de jumătate din capacitate. Şi, cel mai rău în opinia mea, era o "fabrică" de produs sesizări penale, cu care îngreunau activitatea fiscului şi a organelor de cercetare penală, fără finalitate. Ar mai fi de adăugat şi perceptia justificată a opiniei publice privind corupţia endemică din activitatea acestei structuri a fiscului. Ne-am propus ca noua structură să aibă câteva obiective majore, ca activitatea să nu mai fie disipată.
Ca un prim obiectiv, în cadrul DGAF există o componentă distinctă de combatere a fraudelor care lucrează în coordonarea şi subordinea directă a parchetelor de pe lângă tribunale şi curţile de apel. Nu orice funcţionar trebuie să se ocupe de sesizări penale de dragul de a le face. Am eliminat arbitrariul în activitate. Acum lucrează în subordinea procurorilor circa 200 şi se va ajunge până la 300 de inspectori antifraudă, aşa cum am convenit cu conducerea parchetului general, căruia se cuvine să îi multumesc şi pe această cale pentru sprijinul acordat.
Noua DGAF, depolitizată
Un alt obiectiv major este asigurarea unui grad mare de autonomie şi independenţă decizională pentru că este o structură în subordinea aparatului central, şi nu al structurilor administrative sau de administrare fiscală locale. Fiind o entitate organizată în profil regional, este independentă faţă de factorii de decizie politică, dar şi faţă de cei din structurile teritoriale ale ANAF.
Al treilea obiectiv este planificarea tematică centralizata a acţiunilor de control în aşa fel încât niciun lucrător din structurile de control să nu poată avea iniţiative subiective în exercitarea vreunui control. Planul de control se face bilunar pe baza propunerilor structurilor regionale, care au o pondere de circa 20%, pe baza analizei de risc şi a informaţiilor primite de la alte structuri ale statului, cu precădere SRI.
O altă deosebire faţă de defuncta GF constă în accentul pus pe cauze care au implicaţii semnificative asupra bugetului. Avem o direcţie specială care se ocupă de cazuri speciale care nu pot face imediat deliciul publicului pentru că instrumentarea lor durează foarte mult, iar confidenţialitatea trebuie sa fie maximă.
Cei cu pete la dosar nu au luat concursul
Proba a doua, interviul nu este numai pentru verificarea cunoştinţelor, ci o evaluare a potenţialului pe baza background-ului profesional. Şi, evident, că în măsura în care Direcţia de Integritate a ANAF a avut informaţii despre candidaţi din vechea GF şi nu numai, despre un profil moral necorespunzator, criteriile de evaluare au făcut imposibilă pătrunderea acestor candidati. Majoritatea profesioniştilor integri ai fostei GF care au luat concursul lucrează acum în subordinea parchetelor. Pentru ceilalţi disponibilizaţi din GF a existat posibilitatea să concureze pentru posturile de inspectori fiscali, dar am avut surpriza să refuze, nici măcar nu s-au înscris la concurs, toţi s-au înghesuit la Antifraudă deşi salarizarea era similară.
Astfel că, rezultat al procedurii riguroase de selecţie, în zona de prevenire şi descoperire a fraudelor fiscale, în prezent, lucrează foarte puţini din foştii comisari ai GF. Marea majoritate a angajaţilor DGAF provine din mediul privat sau direct de pe băncile şcolii, dar ne-am asumat să facem cursuri de pregătire. După şase luni, activitatea le va fi evaluată şi dacă îi considerăm necorespunzători, în funcţie de rezultate, comportament, incisivitate, le putem oferi alte posturi, de regulă, în activitatea de administrare. Dacă refuză "reconversia profesională", cu acelasi nivel al salarizării, vor avea calificative necorespunzătoare şi, la sfârşitul anului, pot fi daţi afară. Nu vrem să fie beneficiarii protecţiei prost înţelese care derivă din statutul funcţionarilor publici şi să devină nişte monştri birocraţi "inatacabili" pe întreaga durată a vieţii profesionale, aşa cum, din păcate, mai avem astăzi în celelalte entităţi ale fiscului.
Citeste materialul complet, pe Capital.ro
