Emigrantul român de prin Europa: "Vă rugăm să nu vă suparăți că mai venim şi noi prin România"

"Unii spun despre noi ca am fi sclavi, ca spălam babe la cur È™i ca adunam căpÈ™uni È™i muncim în agricultura.

Dragii mei, asta făceam si in Romania. Numai ca acolo munceam pe 1000 de RON si aici muncim pe 1000 de euro. Sa nu-mi spuneÈ›i ca in Romania nu exista Azile de Batrani… oare angajaÈ›ii de-acolo au maÈ™ini de spălat la cur bătrânii? Nu cred… tot ei fac treaba, dar pe bani foarte putini. Cam care sunt sclavii sistemului?

Cam asta face o "spălătoare de cururi"… trăieÈ™te în casa cu cea pe care o îngrijeÈ™te, are masa asigurata de la acelaÈ™i frigider, cazarea este gratuita È™i primeÈ™te È™i salariul care este net superior celui din Romania.

Agricultura este o alta ramura in care sunt romanii sclavi. Se face agricultura moderna aici, se munceÈ™te bine, dar eÈ™ti plătit cât de cât rezonabil, cam 3.5- 4.5 euro/ora.

Depinde cât lucrezi, ajungi si la salarii de 1300-1500 de euro. Poti locui chiar in zona unde munceÈ™ti, la costuri mai reduse, sau in apartamente separate cu familia. Ai acces la sanatate si la educaÈ›ie, adică spitalul te primeÈ™te pentru orice problema, iar copilul tău sta la scoală cu ceilalÈ›i copii de spanioli, fără problema. O adevărata bătaie de joc…

Sistemul sanitar pentru cei ce lucrează este o adevărată binefacere. Orice emigrant care munceÈ™te, primeÈ™te îngrijire medicala nelimitata, fie operaÈ›ie de inima, fie o zgârietura cu un cui pe È™antier. Credeti-ma, nimeni nu te pune sa mergi pana la chioÈ™cul de vis-a-vis sa cumperi niÈ™te injecÈ›ii sau aspirine, ca nu ti le asigura spitalul. Alta bataie de joc…
VedeÈ›i cat de infecte sunt spitalele lor, fata de spitalele din Romania… ce sa facem? Rezistam.

AdministraÈ›ia publica isi bate joc de toti emigranÈ›ii si nu ii plimba de la un ghiÈ™eu la altul degeaba, le dau hârtiile repede si cu un zâmbet amabil, cu siguranÈ›a ca rad de ei.

Politia nu ia È™pagă, sunt foarte politicoÈ™i, te ajuta dacă eÈ™ti pierdut in spaÈ›iu. Nici când vrei o adeverință, in bătaia lor de joc te refuza dacă vrei sa le dai ceva.

Romanii stau in special prin sate de pescari sau de agricultori, cum ar fi Marbella, Calpe, Barcelona, sau in insule Mallorca, Canarias, Ibiza… ca nu au multi bani sa se întreÈ›ină.

Stau cu banii legaÈ›i cu zgârci, pentru ca banca nu ii mai primeÈ™te ca au prea mari conturile. Bătaie de joc, zau…

Care nu au fost luaÈ›i la munca, si-au făcut si ei niÈ™te mici magazine pe-aici, restaurante minuscule cu caÈ›e 300 de locuri, sunt reprezentanÈ›i pentru firme mari din lume, Chanel, RayBan, Gerovital… AmăraÈ›i, se descurca cum pot, ca doar sunt bătaia de joc a străinilor.

In ce va priveÈ™te pe voi, conaÈ›ionali ai noÈ™tri care sunteÈ›i super ok in Romania, va mulÈ›umim ca ne purtaÈ›i de grija È™i va rugam sa nu va suparăți ca mai venim si noi pe-acolo, am veni cu maÈ™ini mai mici, dar suntem atât de amăraÈ›i, ca altele nu avem. Asa ca venim cu astea.

Ne plac manelele de la voi si asa ca îndrăznim sa le mai ascultam si noi. Iar cu seminÈ›ele… aproape ca nu se vad ale noastre printre ale voastre.

Va pupam si va asiguram ca va iubim, chiar dacă vedem ca unii dintre voi se uita chiorâÈ™ când va vizitam. Numai bine si ne place asa sclavi È™i în bătaia ăstora de joc". SURSA: loon.ro

 

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Curți inundate în Botoșani și Dorohoi, la Baisa un arbore a blocat carosabilul! (Video)

astăzi, 07:18

Încă de la intrarea în vigoare a codurilor roÈ™u È™i portocaliu de averse torenÈ›iale È™i vijelii, pompierii militari au fost la datorie pentru gestionarea efectelor generate de vremea re...

Speranța stă în… facturile la curent! (Foto, Video)

astăzi, 07:15

O familie de români se prăbuÈ™eÈ™te cu un mic avion pe o insulă pustie în ocean. Nevasta îi face reproÈ™uri soÈ›ului pilot: - De ce nu ai fost atent la zbor? - Încercam sÄ...

Calendar ortodox, 29 iulie: Sfinţii Mucenici Calinic, Veniamin şi Mamant; Sfânta Muceniţă Teodota cu fiii săi

astăzi, 07:00

Sfântul Mucenic Calinic era din Cilicia ÅŸi a fost crescut în credinÅ£a creÅŸtină. Ajungând bărbat de­să­­vârÅŸit, vedea pe mulÅ£i creÅŸtini care apostaziau de l...