Mălaiul este un înlocuitor de nădejde al produselor de panificaÅ£ie, numit de specialiÅŸti "prietenul intestinului subÅ£ire". DispreÅ£uit pe nedrept, acest medicament tradiÅ£ional aduce numai beneficii atît omului sănătos, cît ÅŸi celui care suferă de boli grave. Cura cu mămăligă este foarte sănătoasă pentru hrănirea organismului ÅŸi curăţirea intestinelor.


De ajutor ficatului ÅŸi intestinelor  

Un aliment tradiÅ£ional cum e mămăliga a fost de multe ori subiect de cercetare al specialiÅŸtilor, fără a i se putea găsi o contraindicaÅ£ie. Fierturile de porumb au fost apreciate încă din vremea lui Columb, dar, ulterior, au ajuns să fie considerate hrana săracilor.  

Studiile recente au scos în evidenţă faptul că media de viaţă a triburilor amerindiene care se hrăneau cu porumb crud sau fiert era mult mai mare decît a altor comunităţi învecinate, cărora le lipsea din dietă acest aliment. Recent, s-a descoperit prezenÅ£a în boabele de porumb a unor substanÅ£e derivate ale acizilor arahidic ÅŸi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului. AceÅŸti acizi se absorb în intestin cu mare uÅŸurinţă, fără a suferi transformări chimice decît în proporÅ£ie de 22-28%.  

AjunÅŸi în sînge, se transformă în hidroxiacizi care vor purifica sîngele de unele substanÅ£e toxice. Efectul detoxifiant al substanÅ£elor din porumb uÅŸurează efortul ficatului de neutralizare a substanÅ£elor toxice, reducînd considerabil riscul la insuficienÅ£e ÅŸi ciroze hepatice. La populaÅ£iile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenÅ£a bolilor hepatice este de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.

Ne ajută să trăim mai mult  

Cercetătorii edocrinologi consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncÅ£ii tiroidiene. De asemenea, consumul de mămăligă reglează concentraÅ£ia de glucoză în sînge, fiind de folos diabeticilor. Reduce cantitatea de colesterol din sânge, scăzînd astfel riscul de ateroscleroză ÅŸi, implicit, de infarct. Mai mult, banala mămăligă revitalizează funcÅ£iile sexuale, în special feminine.  

Rezultatele cercetărilor româneÅŸti efectuate de antropologi în regiunea Bran-Rucăr (unde mămăliga e mai des pe masa românilor), arată că 9% din femeile de peste 65 de ani au avut o activitate ovariană foarte intensă, manifestată ÅŸi prin prelungirea vieÅ£ii sexuale chiar ÅŸi după vîrsta de 72 de ani.  

De asemenea, consumul de mămăligă este răspunzător ÅŸi de longevitate. Multă lume crede că mămăliga îngraşă. Ei bine, mămăliga moale are de patru ori mai puÅ£ine calorii faţă de pîine. Iar mămăliga vîrtoasă are jumătate din caloriile pîinii. Încă din cele mai vechi timpuri, românii au folosit mămăliga ca leac. De exemplu, doar pentru a evita pelagra, este suficient consumul zilnic de mămăligă cu o jumătate de litru de lapte ÅŸi un ou. Terapia a dat rezultate sute de ani.  

Cataplasme aplicate pe piept  

Tratamentele pe care ni le făceau bunicile noastre în copilărie ne vindecau ÅŸi ne fereau de utilizarea abuzivă a antibioticelor. Mămăliga era la loc de cinste printre leacurile vechi.  

Pentru durere în gât ÅŸi răceală, se pun pe o tablă încinsă două linguri de mălai ÅŸi se stă cu nasul deasupra fumului produs, amestecând continuu. În plus, se bea seara înainte de culcare un terci, ca o mămăligă subÅ£ire, în care se pune o bucăţică de unt. A doua zi, vă veÅ£i simÅ£i infinit mai bine.  

În popor, unul din adjuvantele cu o eficienţă incredibilă în pneumonie este tot faimoasa mămăligă românească. Se lasă să se răcească, cît poate suporta pielea, după care se întinde pe zona pieptului într-un strat de două degete pe torace ÅŸi se Å£ine 15 minute, după care se înlătură, iar pielea se ÅŸterge cu un tampon înmuiat în spirt camforat.  

Cataplasma cu mămăligă caldă e bună ÅŸi în bronÅŸite, gripă, tuse cronicizată. AceeaÅŸi aplicaÅ£ie se face în zona rinichilor pentru tratarea colicilor renale ÅŸi a nefritelor, pe zona inferioară a abdomenului, ca remediu rapid pentru anexite ÅŸi cistite.  

De folos ÅŸi în obezitate  

Pentru urcior: se pune mămăliga caldă pe pleoape, schimbînd-o cît se poate de des.   În caz de lipom, se poate face un tratament cu cataplasme cu mămăligă tare. Se pune în strat de 3-4 cm pe locul lipomului, avînd grijă ca partea care vine în contact cu pielea să fie presărată cu tămîie fin pisată, aÅŸa cum se pune sare pe o felie de pîine cu unt. Se aplică fierbinte, cît suportă pielea, ÅŸi se acoperă cu un obiect de lînă, pentru a menÅ£ine temperatura locală ridicată.Tratamentul se face în fiecare seară ÅŸi se Å£ine pînă se răceÅŸte mămăliga.  

MămăliguÅ£a e utilă ÅŸi celor care suferă de obezitate, deoarece acest aliment conferă o senzaÅ£ie de saÅ£ietate extrem de rapidă, datorită fibrelor alimentare din compoziÅ£ia sa. Studiile de specialitate au arătat că la persoanele care consumă regulat porumb, anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrăşarea, somnolenÅ£a, lipsa de tonus fizic ÅŸi mental, sînt reduse considerabil.  

Gastrita hiperacidă ÅŸi ulcerul sînt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pîine, mălaiul avînd, pe lîngă efectul de reducere a acidităţii, ÅŸi o acÅ£iune uÅŸor calmantă, sedativă.  

Studiile de nutriÅ£ie ÅŸi biochimie alimentară au arătat că mămăliga consumată frecvent ameliorează ÅŸi afecÅ£iuni cum ar fi reumatismul, diabetul, menstruaÅ£iile dificile cu sîngerări abundente, anexita ÅŸi metroanexita, litiaza renală, hepatita.  

De la mămăligă, la terci ÅŸi bulz  

În mod tradiÅ£ional, mălaiul se poate prepara în multe feluri: turtă în spuză, mălai în Å£est (mălăiaÅŸ), mălai în tavă, terci, păsat, bulz, chitac, cocîrţău. Porumbul ca atare se mai mănîncă ÅŸi fiert (în oală), fript (la spuză) sau făcut floricele (la tigaie).   Mămăliga e ÅŸi ea de două feluri: pripită ÅŸi fiartă. Pe cea pripită o mănîncă mai mult orăşenii si se prepară punînd mălai puÅ£in cîe puÅ£in în apa sărată fierbinte, aÅŸa încît mămăliga să fiarbă în mod egal toată. Fierberea durează mai puÅ£in decît la mămăliga vîrtoasă, preferată mai mult la Å£ară. În acest caz, mălaiul se pune tot dintr-odată în apa sărată, se lasaă să fiarbă pînă încearcă de mai multe ori să dea în foc, ca laptele. Atunci, se sparge cu făcăleÅ£ul. La sate, mămăliga vîrtoasă nu se taie cu cuÅ£itul, ci cu sfoară.  

Terciul de mălai nu e altceva decît mămăligă pe jumătate lichidă, pe care o mîncau copiii cu plăcere cu felii de brînză sau zeamă de prune. Păsatul este tot un fel de terci, însă mălaiul din care e făcut e mai grunjos, mai mare ÅŸi mai tare la fir. CocoloÅŸul sau bulzul se face din brînză învelită în mămăligă ÅŸi coaptă apoi pe cărbuni. În unele locuri, mălaiul se amestecă cu dovleac fiert.    

Dr. Petre Damian, revista "Lohanul" nr.18  

CITEȘTE ȘI: "Anchetă la Corni, după ce o femeie È™i-ar fi îngropat mai mulÈ›i copii nou-născuÈ..."