Presedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat luni ca in cadrul sedintei USL s-a ajuns la consens in legatura cu proiectul privind descentralizarea, punctand ca va fi supus acestui proces "tot ce trebuie si se poate".
"In ceea ce priveste descentralizarea, mergem fara niciun fel de ezitare pe un proiect major, pe un proiect important, complicat in multe din aspectele sale, dar ideea este de a descentraliza cu adevarat tot ceea ce practic este posibil sa fie descentralizat. Descentralizarea nu este in viziunea noastra o negociere intre reprezentantii administratiei publice locale si ministri, "mai da de la tine, mai las de la mine". Nu are sub nicio forma drept criteriu cine si din ce partid este ministru la un anumit minister in acest moment, ci are drept criteriu functionalitatea institutiilor, modernizarea administratiei, apropierea deciziei cu toate componentele sale. (...) Se descentralizeaza tot ce trebuie si se poate descentraliza`, a declarat Antonescu, punctand ca textul proiectului privind descentralizarea este asumat in comun in USL. El a aratat ca proiectul descentralizarii, asupra caruia s-a ajuns la "o solutie de consens" in USL, a intrat "in ultima faza de pregatire" saptamana aceasta.
Desi se vorbeste de descentralizare si de o absorbtie mai buna a fondurilor UE, noua impartire administrativa risca sa fie doar o noua gaura neagra intr-un aparat bugetar si asa stufos
Primul proiect postdecembrist privind reorganizarea teritoriala a Romaniei a fost lansat in 2003, de Octav Cozmanca, pe atunci ministrul administratiei publice in cabinetul Nastase. Ideea sa a fost insa respinsa de baronii PSD, care-si simteau amenintate privilegiile. In vara lui 2011, presedintele Traian Basescu a relansat ideea reorganizarii pe baza celor opt regiuni de dezvoltare deja existente.
"Principalul obiectiv este debirocratizarea si descentralizarea Romaniei, crearea unor conditii pentru a se dezvolta proiecte de dezvoltare regionala in conditii optime, si nu mici lucrari pentru un judet sau pentru satisfacerea clientelei. Reorganizarea este in numele debirocratizarii si in numele apropierii deciziei de cetatean", explica la acel moment seful statului. Reprezentantii opozitiei de atunci au criticat dur proiectul prezidential si au solicitat organizarea unui referendum pe aceasta tema.
Un an mai tarziu, ajunsi la putere, liderii USL si-au dat seama brusc ca regionalizarea este necesara si au anuntat ca vor veni cu propriul lor proiect. "In acest moment, regiunile nu sunt prevazute in Constitutie ca unitati administrativ-teritoriale, asa ca vrem ca, pana la sfarsitul lunii iunie 2013, sa avem trecuta de Parlament noua structura a regiunilor. Dupa care este nevoie de referendum, pentru a se ratifica revizuirea Constitutiei", anunta in decembrie anul trecut premierul Victor Ponta.
Si, spre deosebire de alte planuri guvernamentale, acesta pare sa nu fi fost abandonat pe parcurs. In 11 februarie, vicepremierul Liviu Dragnea a anuntat ca se lucreaza la noua impartire si ca, cel mai probabil, fiecare noua regiune va avea mai multe capitale. In ciuda acestei declaratii menite a calma tensiunile din teritoriu, lupta pentru suprematie in cadrul nou-createlor entitati se da din ce in ce mai vizibil. Ministrul energiei si presedinte al PSD Brasov, Constantin Nita, l-a atacat dur pe proaspatul liberal Klaus Iohannis: "Domnul Iohannis a declarat, zilele trecute, cu o seninatate si cu o indrazneala extraordinare, ca unul dintre scopurile principale pentru care a intrat in PNL este sa ajute Sibiul sa devina capitala Regiunii Centru in urma impartirii administrative, iar dumnealui, implicit, sa devina guvernator." In opinia lui Nita, capitala regiunii Centru (in prezent la Alba Iulia) ar trebui, desigur, sa fie Brasovul.
Liviu Dragnea a mai dezvaluit ca infiintarea regiunilor nu va presupune desfiintarea judetelor, desi este posibil sa se renunte la prefecturi si la o serie de alte institutii ale caror atributii se vor suprapune. Asta in conditiile in care regiunile vor prelua competente si de la ministere, si de la judete. "De exemplu, drumurile nationale, cu exceptia celor europene, ar putea fi transformate in drumuri regionale si administrate de regiuni", a explicat el. Dragnea a mai anuntat si noul termen-limita pentru finalizarea proiectului: sfarsitul acestui an.
Un recent sondaj de opinie realizat de GeoPOL arata ca 34% dintre romani nu stiu nimic despre regionalizare, iar 67% din cei care au auzit despre proiect nu sunt de acord cu desfiintarea judetelor. Totodata, 53% din subiectii sondajului considera ca regionalizarea va duce la aparitia unor lideri politici locali foarte puternici, iar 44% spun ca aceasta va duce la cresterea birocratiei si a cheltuielilor publice.
Si specialistii de la Expert Forum considera ca regionalizarea nu va rezolva problemele fundamentale ale administratiei publice locale. "Municipalitatile, in special comunele, vor ramane falite si dependente de alocari clientelare, indiferent cate straturi de baroni sau voievozi locali punem deasupra lor ca sa filtreze fondurile. Atata vreme cat problema cruciala e clientelismul politic, asta trebuie sa discutam, iar nu reorganizari care sa schimbe forma si sa pastreze fondul", se arata in raportul anual al institutiei. Cei de la Expert Forum cred si ca "fuzionarea si intarirea financiara a comunelor ar da o lovitura mai puternica baronizarii si clientelismului decat regionalizarea sau alte schimbari constitutionale".
Desi un suporter al conceptului, Gratian Mihailescu, expert in dezvoltare regionala si consultant in afaceri europene, spune, pe Europlus.ro, ca "in majoritatea statelor acest proces s-a realizat in mai multe etape, de-a lungul mai multor ani. La noi se doreste sa se realizeze in 2013, fara realizarea unor studii de impact, fara realizarea unor analize care sa prezinte argumente pro si contra, fara consultarea societatii civile sau a patronatului."
El afirma ca, daca regionalizarea nu se realizeaza eficient, riscam sa asistam la politizarea procesului (infiintarea unor noi institutii numai pentru a face loc, in administratia publica, a clientelei de partid), accentuarea coruptiei si a feudalizarii, adancirea disparitatilor regionale, cresterea birocratiei ori accentuarea disputelor pe criterii etnice.
Astfel de argumente au, cel mai probabil, sanse mici sa-i faca sa se razgandeasca pe partizanii regionalizarii. Explicatia este simpla: in 2012, unitatile administrativ-teritoriale au cheltuit 56 de miliarde de lei (circa 13 miliarde de euro). O felie deloc neglijabila din aceasta suma trece acum prin filtrul consiliilor judetene, care aloca banii dupa criterii in care politicul joaca un rol deloc secundar. Ca suprastructuri peste judete, regiunile ar ajunge sa controleze, direct sau indirect, o buna parte din banii administratiei locale. În plus, preluarea unor atributii de la ministere ar insemna si preluarea unor sume cu multe zerouri de la bugetul central.
Astfel ca, in prezent, in arcul guvernamental se duce o lupta surda intre cei care-si simt amenintate pozitiile ("baroni" din judete mici, dar si ministri ori secretari de stat) si cei pe care regionalizarea i-ar putea ridica la rangul de "voievozi". Deznodamantul e greu de prevazut, insa, cu sau fara regiuni, cel mai probabil viata de zi cu zi a oamenilor obisnuiti nu se va schimba.
2.859 de comune, 320 de orase si 103 municipii exista azi in Romania. Unii experti cred ca numarul lor este mult prea mare
56 mld. lei au fost cheltuielile admi-nistratiei locale in 2012. Daca s-ar infiinta regiunile, suma ar putea creste semnificativ
