73 de mandate de percheziție domiciliară au fost puse în executare joi dimineață în județul Botoșani, în dosarul privind pașapoartele românești false acordate unor persoane din Rusia, Moldova și Ucraina.

Operațiunea Poliției de Frontieră, coordonată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a vizat locuințele mai multor persoane fizice suspectate de implicare în această schemă frauduloasă.

Concomitent cu perchezițiile, forțele de ordine au desfășurat o acțiune de verificare la 104 adrese din județul Botoșani, unde figurează cu domiciliul cetățeni originari din statele ex-sovietice.

CITEȘTE ȘI: "Fosta judecătoare din Botoșani a dat în judecată Universitatea București pentru ..."

 

Scopul este de a stabili dacă aceste persoane locuiesc efectiv la adresele declarate și de a verifica corectitudinea datelor comunicate autorităților competente.

Se suspectează că multe dintre aceste domicilii sunt stabilite în mod fictiv, pentru a facilita obținerea actelor românești.

94 de suspecți deja sub urmărire penală

Operațiunea reprezintă o continuare a unei investigații de amploare. În 20 noiembrie 2024, au mai fost puse în executare 90 de mandate de percheziție domiciliară la sediile unor instituții publice și la locuințe private din județele Botoșani, Suceava și municipiul București.

În urma administrării probatoriului de atunci, a fost dispusă efectuarea urmăririi penale față de 94 de suspecți. Aceștia sunt cercetați pentru o gamă largă de infracțiuni, inclusiv luare de mită și fals informatic săvârșite de funcționari publici, precum și dare de mită, trafic de influență, cumpărare de influență, fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Modul de operare al rețelei

Anchetatorii au descoperit că rețeaua folosea contracte de închiriere false sau falsificate pentru a stabili domicilii fictive. Aceste contracte erau întocmite cu sprijinul unor intermediari și încheiate, în aparență, între aceștia și o persoană juridică cu sediul social în Botoșani.

Astfel, reprezentanții societății reușeau să ia în spațiu diverși cetățeni străini, fără consimțământul proprietarilor reali ai imobilelor.

Pentru obținerea cărților de identitate românești, beneficiarii foloseau inclusiv certificate de cetățenie false sau falsificate, presupus a fi eliberate de consulate ale României din diferite state.