Este vorba despre profesorul Ioan Harjoaba, de la Facultatea de Geografie din cadrul UAIC, care s-a nascut la 8 martie 1931 in comuna Havarna (pe atunci apartinand judetului Dorohoi, astazi in judetul Botosani), urmand cursurile Liceului de Baieti din orasul omonim.
Ulterior, si-a continuat studiile la Facultatea de Geologie si Geografie a Universitatii
Alexandru Ioan Cuza" din Iasi, facultate absolvita in 1954. Pregatirea prin doctorat s-a concretizat printr-o teza de geomorfologie regionala, sustinuta la UniversitateaBabes-Bolyai" din Cluj-Napoca, sub conducerea academicianului Tiberiu Morariu. Ioan Harjoaba si-a perfectionat in mod continuu pregatirea, prin cercetari de teren si expeditii, atat in Romania, cat si diferite regiuni ale Globului - in Africa (R. D. Congo, Zambia, Egipt), America de Nord (Statele Unite ale Americii) sau in aproape toate statele Europei, scrie Buna Ziua Iasi.
In felul acesta, devenise geograful roman cu cel mai larg orizont al cunoastere directa, ceea ce i-a permis sa realizeze sapte filme documentare, o colectie de 5000 de diapozitive in culori, aflate in fondul Departamentului de Geografie al Universitatii iesene, precum si o colectie de roci si minerale din Africa, oferita muzeului de mineralogie si petrografie al aceleiasi institutii.
Din punctul de vedere al cercetarii stiintifice, prof. dr. Ioan Harjoaba s-a distins, primul rand, prin ponderea mare a ineditului din opera sa si prin revelarea a numeroase aspecte originale atat in lucrarile de geomorfologie (Relieful Colinelor Tutovei, 1968) cat si in cele de climatologie (Evolutia regimului pluviometric din Zair, 1978), de eco-geografie (Lubumbashi - un ecosistem tropical urban, 1978), de toponomastica (Rolul factorilor geografici in raspandirea toponimului Poiana, 1974) sau de geografie teoretica (Cu privire la neogeografie, 1984).
Dintre contributiile sale cele mai substantiale, trebuie in mod obligatoriu mentionate cele referitoare la cunoasterea evolutiei si a dinamicii actuale a reliefului (asupra remanierilor hidrografice si a captarilor din Colinele Tutovei, a teraselor si a reliefului piemontan de la contactul Subcarpatilor cu Podisul Moldovei etc.), la dinamica maselor de aer (analiza originii si a regimului zilnic ale ploilor din zona subecuatoriala a Africii, ca si in studiul efectelor acestei dinamici asupra regimului anual al precipitatiilor din zonele ecuatoriala si temperata etc.) si la raporturile dintre componentele geosistemului. Remarcabile sunt si contributiile de natura geologica ale profesorului Ion Harjoaba: descoperirea unor elemente de fauna fosila care atesta existenta Pontianului (1962), precizarea varstei cuaternare a pietrisurilor de Balabanesti (1962) s.a.
Ca rezultat al muncii de cercetare stiintifica si al muncii didactice, relevam publicarea a opt carti si cursuri universitare (inclusiv a unui foarte util Dictionar de geomorfologie, primul de acest gen din Romania), a sase lucrari in edituri si reviste stiintifice de peste hotare, precum participarea la o serie de reuniuni stiintifice din strainatate. Aprecierea muncii stiintifice a fost evidentiata si de acordarea premiului III al Ministerului Invatamantului, pe anul 1965, pentru o valoroasa lucrare de geomorfologie 22 dinamica.
Pe plan didactic, in cei 42 de ani de activitate, profesorul dr. Ioan Harjoaba s-a remarcat printr-o deosebita multilateralitate, predand cursuri si conducand lucrari practice din majoritatea disciplinelor de geografie fizica - geomorfologie, metodologia cercetarilor fizico-geografice, hidrologie, geografie fizica regionala, climatologie generala si topoclimatologie, protectie a versantilor s.a.
Cunoasterea profunda a realitatilor geografice mondiale 1-au facut sa se orienteze in ultima perioada de munca didactica spre geografia continentelor, un domeniu in care s-a distins in mod particular si in care a creat o veritabila scoala la UniversitateaA1. I. Cuzadin Iasi, asigurand continuitatea de pregatire prin formarea unor tineri si valorosi colaboratori. Pe de alta parte, o vizibila inclinatie spre formatia umanista 1-a indreptat spre elaborarea unui interesant curs de Istorie a civilizatiilor materiale.
Dumnezeul sa-l ierte!
