Energyreport.ro explică toate acestea... pe româneÅŸte, cu factura în faţă (vezi foto), insistând pe componentele din factură despre care s-a scris mai puÅ£in. Pentru asta o să utilizăm, în cea mai mare parte a articolului, declaraÅ£iile făcute de expertul energetic Tudor Popescu, fost director al AgenÅ£iei Municipale de Eficienţă ÅŸi Reglementare în Energie (AMERE), în cadrul unei conferinÅ£e organizată de Institutul de Studii Populare ÅŸi FundaÅ£ia Hanns Seidel.
Precizăm că termenul de "furt" din titlul articolului e folosit în sensul că preÅ£urile care ni se percep nu au nicio legătură cu piaÅ£a liberă ci sunt dictate de instituÅ£iile statului, la presiunea unor jucători din sectorul energetic. Rezultatul e ca ni se iau bani din buzunar fara o justificare realistă. Dacă lăsăm insă la o parte cazul semnalat de DNA, în general toate aceste costuri din factură sunt însă acoperite cu grijă, sub protecÅ£ia... legii.
REZERVAREA
La prima rubrică scrie rezervare. Rezervarea a fost introdusă în factură în ideea că undeva, un producător, ÅŸtiind că energia se consumă doar în momentul când se produce ÅŸi că nu se poate consuma de pe stoc, Å£ine în rezervă un utilaj cu care să producă energia de care avem nevoie exact când, spre exemplu, pornim boilerul electric din casă, aspiratorul sau orice aparatură electrocasnică. Cu alte cuvinte, vorbim despre o producÅ£ie de rezervă, care să stea în fiecare secundă “la pândă când cineva apasă pe butonul aspiratorului. Asta în principiu.
Pornirea aspiratorului înseamnă că automat cineva ne dă energia care ne trebuie. Aceasta nu se acumulează nicăieri deci trebuie produsă în acel moment. AÅŸa s-a ajuns la rezervare. Cât costă însă? Pe factură scrie energie rezervare 17 bani pe zi.
Dar ÅŸtim că 17 bani este tocmai preÅ£ul unui kwh pe OPCOM, pe PZU (piaÅ£a zilei următoare), care pe factură reprezintă circa 10% din consumul zilnic. Deci un kwh zace undeva pregătit ca producÅ£ie de rezervă ca să alimenteze consumatorul dacă pune un aparat oarecare în priză. Adică 10% din puterea pe care o absoarbe zilnic. Or, acei 6-7 milioane de consumatori casnici sunt de fapt un consumator statistic, deci când cineva scoate aspiratorul din priză, altcineva îl pune în priză, ÅŸi asta studiat statistic deci. Cu alte cuvinte, nu există foarte mari surprize procentuale, totul se nivelează. Mai clar, cei de la Transelectrica ÅŸtiu să aprecieze pentru mâine, pe intervale orare precise, consumul la precizia de, atenÅ£ie, 1%. Åži atunci de ce ni se ia la rezervare 10%, adică de zece ori mai mult? "Simplu: pentru că ne fură", susÅ£ine tranÅŸant expertul energetic Tudor Popescu.
Un alt aspect, tot la acest capitol. PreÅ£ul care se reglează la sistemul energetic în, spre exemplu, în PZU), îl alegem pe acesta pentru că e cel mai uÅŸor accesibil pentru demonstraÅ£ii, se face pe preÅ£ marginal, adică ultimul cumpărător care intră în piaţă spune preÅ£ul. PiaÅ£a îl cumpără pentru că are nevoie de el ÅŸi acel preÅ£ se generalizează la toată lumea. Ce este însă acest preÅ£? Acest preÅ£ este de fapt cel al termocentralei, care are cea mai scumpă energie produsă în Å£ară.
Problema este că din 17 bani cu care CE Oltenia scoate energie pe piaţă ÅŸi o oferă pentru ziua următoare la licitaÅ£ie, 60% este de fapt combustibilul, care atunci când stă, fiind rezervare, nu se consumă. Dar în factură ANRE-ul aprobă totuÅŸi de trei ori mai mult în factură.
Pe de altă parte, populaÅ£ia consumă cam 20% din total consum la nivel naÅ£ional, adică din maxim 8.000 MW. Deci, 2.000 de MWh ai populaÅ£iei sunt acoperiÅ£i cu o rezervare de 10% cum se vede în factură, adică de o capacitate în stand-by de 200 MWh. Tradus, asta ar însemna o capacitate a unui bloc energetic întreg precum cel de la Turceni. La modul cel mai realist vorbind, nu e nevoie nici pe departe de o asemenea mare capacitate în stand by doar pe rezervare. Revenind la capacitatea dovedită a Transelectrica de a estima precis variaÅ£ia orară a consumului, rezervarea ar trebui să fie pe undeva la 1% ÅŸi nicidecum la 10%.
Mai multe detalii pe energyreport.ro
