În timpul dezbaterilor, Gheorghe Tinel (PDL) a criticat proiectul, arătând că parlamentarii sunt vinovaţi de absenteismul la urne, iar coborârea pragului la 30% este inacceptabilă.
"Suntem vinovaţi pentru absenteismului electoratului la scrutin. Cum mascăm această vinovăţie? Scăzând pragul electoral! Să ne fie ruşine!", a spus deputatul PDL.
În replică, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a spus ironic că este emoţionat de discursul lui Gheorghe Tinel.
"Eu sunt emoţionat, îmi curg lacrimile, am văzut că e la modă", a spus Zgonea.
Reprezentantul PSD Ioan Adam a criticat faptul că o serie de proiecte sunt trimise de preşedinte la reexaminare, "din dorinţa de a amâna procesul de legiferare". "Se impune ca în viitor să manifestăm reacţie", a spus deputatul PSD.
Marton Arpad (UDMR) a criticat coborârea pragului la 30%, arătând că în unele situaţii acest lucru nu ar fi normal, dar a precizat că DUMR acceptă decizia Curţii Constituţionale.
Deputaţii au stabilit, adoptând un nou articol, că proiectul de lege intră în vigoare la un an de la publicarea în Monitorul Oficial.
Senatul a respins, în 3 septembrie, cererea preşedintelui Traian Băsescu de reexaminare a legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
Preşedintele a cerut în 11 iulie Parlamentului reexaminarea legii care prevede validarea referendumului cu participare de cel puţin 30% şi cu cvorum al voturilor valabil exprimate de cel puţin 25%, pe motiv că în această formă nu se asigură o reprezentativitate suficientă.
În 29 mai, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 221 de voturi "pentru", 73 de voturi "împotrivă" şi 2 abţineri, proiectul de lege privind reducerea pragului de prezenţă la referendum la 30%.
Iniţiativa legislativă, semnată de Valeriu Zgonea, Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi Bogdan Ciucă, modifică Legea referendumului în sensul reducerii pragului de prezenţă la acest tip de scrutin de la 50% la 30%, dar şi introducerea condiţiei unui vot de 25% din alegători pentru validarea rezultatelor.
Opoziţia a atacat la Curtea Constituţională legea, iar Curtea a decis că actul normativ este constituţional în măsura în care nu se aplică referendumurilor organizate în decurs de un an de la data intrării în vigoare a legii.
