La începutul anilor 50, comuniÅŸtii au decis să-l distrugă pe MoÅŸ Crăciun ÅŸi să-l înlocuiască cu MoÅŸ Gerilă, o invenÅ£ie menită să ÅŸteargă din conÅŸtiinÅ£a poporului pe care, ÅŸi mai apoi, CeauÅŸescu îl voia ateu. Bradul de Crăciun, MoÅŸ Crăciun ÅŸi sărbătoarea CreÅŸtină a NaÅŸterii Domnului au fost "libere" până spre sfârÅŸitul anilor ’40. Prima măsură în demersul comuniÅŸtilor de a ÅŸterge Crăciunul din calendarul românilor a fost transformarea zilelor de 25 ÅŸi 26 decembrie în zile lucrătoare.
Începând cu 1948, zilele de sărbătoare creÅŸtină au fost transformate în zile obiÅŸnuite de lucru, iar în ziarele vremii moÅŸul cu barbă albă ÅŸi haine roÅŸii, care aducea daruri copiilor cuminÅ£i, a început să apară cu denumirea de MoÅŸ Gerilă. Sărbătorile de Crăciun s-au transformat în Sărbători de iarnă, iar bradul de Crăciun a devenit Pom de iarnă. Startul sărbătorilor de iarnă se dădea după 27 decembrie, când trecea Sărbătoarea sfântă. MoÅŸ Gerilă venea în ultimele nopÅ£i din an, 30 sau 31 decembrie.
MoÅŸul comunist
Gerilă nu numai că preluase atribuÅ£iile lui MoÅŸ Crăciun, acelea de a aduce daruri copiilor, dar i s-au dat ÅŸi trăsături de activist de partid. Serbările Pomului de Iarnă erau organizate de comuniÅŸti în fabrici ÅŸi uzine, unde copiii erau chemaÅ£i în faÅ£a MoÅŸului să spună poezii ÅŸi erau răsplătiÅ£i cu pungi cu dulciuri. Versurile special create pentru noul moÅŸ, Gerilă, aveau ÅŸi ele iz socialist: copii cât mai cuminÅ£i, cu note mari, clase fără corigenÅ£i, cadouri cât mai puÅ£ine:
MoÅŸ Gerilă ÅŸi darurile lui erau produsul societăţii comuniste, iar recunoÅŸtinÅ£a copiilor trebuia să se întoarcă către partid. Mesajele din revistele pentru pionieri ÅŸi UTC-iÅŸti îndemnau în acest sens. "Anotimpul alb, zilele care au mai rămas pînă la sfîrÅŸitului anului calendaristic poartă gîndurile copiilor de la bradul frumos împodobit ce scînteiază în lumina jocului de artificii, la sacul plin cu daruri al luiMoÅŸ Gerilă, pe care-l întîmpină cu voioÅŸia cîntecului, cu fapte frumoase, cu notele bune ÅŸi foarte bune din carnetul de elev. Surprizele care-i aÅŸteaptă sînt multe ÅŸi foarte plăcute căci societatea noastră s-a îngrijit din vreme ca cei aproape 4,2 milioane de copii ai ţării să aibă o vacanţă plină de bucurii, iar tradiÅ£ionalele sărbători ale pomului de iarnă să fie mai strălucitoare ca oricînd. Anul 1979, anul Congresului al XII-lea al partidului ÅŸi al celei de a 35-a aniversări a eliberării patriei, a fost un an în care ÅŸi munca părinÅ£ilor a fost mai bună", scria revista "Cutezătorii" din anii 80.
PluguÅŸor comunist
Nu doar numele MoÅŸului l-au schimbat comuniÅŸtii, ci ÅŸi cântecele ÅŸi colindele specifice Sărbătorilor de Iarnă. PluguÅŸorul în varianta clasică a dispărut vreme de câteva decenii, sub CeauÅŸescu, fiind înlocuit cu o variantă agreată de partid, în care copiii ÅŸi tinerii care mergeau la uratul nu uitau să amintească recunoÅŸtinÅ£a faţă de partid ÅŸi, mai ales, faţă de secretarul său general, tovarăşul Nicolae CeauÅŸescu. "Aho, aho, copii ÅŸi fraÅ£i/ StaÅ£i puÅ£in ÅŸi nu mînaÅ£i/ Åži urarea mi-ascultaÅ£i/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin Å£ară colindători/ Prin oraÅŸe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e Å£ara cîmp de flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalÅ£e-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Åži cu vise minunate (…)Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru … Pentru zile minunate/ De partid asigurate/Anul care s-a-ncheiat/A fost mîndru ÅŸi bogat/Am’nălÅ£at un imn ales/ Pentru-al XII-lea Congres/Cîntând dragostea fierbinte/ Pentru bravul preÅŸedinte/Reales de-al ţării For/ Åži de întregul popor/ Să ne fie înainte/ÎnÅ£elept conducător/ Nalt exemplu, far ÅŸi zbor ….", suna PluguÅŸorul din 1980.
Crăciun pe furiş
Copiii intrau în vacanÅ£a de iarnă după 22 decembrie. Cum zilele de Crăciun erau lucrătoare ÅŸi startul Sărbătorilor de Iarnă se dădea după 27 decembrie, abia după această dată era indicată amenajarea pomului de iarnă în casele românilor. Cei care amenajau bradul mai devreme îl Å£ineau departe de ferestre ÅŸi evitau instalaÅ£iile de iluminat pentru a nu atrage atenÅ£ia. Cum beteala nu se găsea în magazine, brazii erau împodobiÅ£i cu globuleÅ£e ÅŸi aranjamente din hârtie creponată.
Revelionul era ziua principală a Sărbătorilor de Iarnă. Românii făceau trecerea dintre ani, odată cu mesajul tovarăşului Nicolae CeauÅŸescu, transmis la televizor. "Dragi tovarăşi ÅŸi preteni, cetăţeni ai Republicii Socialiste România, intrăm în noul an cu încrederea deplină în forÅ£ele poporului nostru, în capacitatea sa creatoare. Pe baza realizărilor de până acum, privim cu încredere deplină în realizarea programelor de dezvoltare economico-socială, în victoria socialismului ÅŸi comunismului în patria noastră", spunea Nicolae CeauÅŸescu, la Revelionul din 1988, ultimul său mesaj transmis în noaptea dintre ani. MoÅŸ Gerilă a murit odată cu CeauÅŸescu, în decembrie 1989.
Sursa
