CreÈ™tinii ortodocÈ™i de stil vechi sărbătoresc astăzi, 19 ianuarie, Botezul Domnului. Este vorba de retrăirea momentului în care Mîntuitorul a fost botezat de Ioan în apele Iordanului la vârsta de 30 de ani. În această zi se sfinÈ›eÈ™te Aghiasma Mare È™i marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă.
PreoÈ›ii parohi vizitează în ajun casele credincioÈ™ilor, pe care le binecuvîntează prin stropire cu apă sfinÈ›ită.
Înainte de Ajunul Bobotezei 5-18 ianuarie, toată lumea posteÅŸte timp de câteva zile, dar în special nu se mănâncă de fruct ÅŸi dulce în ziua Ajunului Bobotezei. În dimineaÅ£a zilei Ajunului se merge la biserică, unde se face agheasmă. În ziua de Bobotează se sfinÅ£esc apele, se face agheasma mare.
MenÅ£ionăm că pe parcursul anului se mai face agheasmă, numită agheasma mică, iar slujbele acestea se fac de obicei în ziua întâi a fiecărei luni, sau ori de câte ori au nevoie credincioÅŸii. SfinÅ£irea apei de Bobotează este însoÅ£ită de ceremonia stropirii cu apă sfinÅ£ită în amintirea Botezului Domnului.
În aceste zile ÅŸi încă timp de două săptămâni, nu se spală rufele pentru ca să nu fie tulburate apele sfinÅ£ite. Fiecare gospodar aduce agheasmă acasă ÅŸi la o săptămână după Bobotează, stropeÅŸte cu ea via ÅŸi pomii ca să fie fertili, de asemenea vitele ÅŸi păsările, ca să fie sănătoase. După amiază, în ziua Ajunului, preotul umblă pe la casele gospodarilor, sfinÅ£indu-le ÅŸi vestind Botezul Mântuitorului în Iordan.
Pe timpuri, spre seară, se expuneau icoane ÅŸi cruciuliÅ£e sau uneori doar erau desenate cruciuliÅ£e cu cretă la mijlocul lemnului uÅŸilor ÅŸi ferestrelor. Acest frumos obicei s-a păstrat în unele sate până în prezent. În ziua de Bobotează, se aÅŸează la masă pe la amiază. Mai întâi se bea agheasmă ÅŸi se mânânca o bucăţică de nafură, apoi se servesc bucatele pregătite de frupt ca la Crăciun: răcituri, sarmale etc.