Mărţişorul, una dintre cle mai frumoase tradiţii româneşti vine din timpuri străvechi şi celebrează venirea primăverii. El este confecţionat dintr-un şnur împletit roşu cu alb - albul semnifică iarna, iar roşu primăvara, de care se leagă un obiect artizanal, de obicei un simbol al norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, inimioară, coşar.În timpul dacilor, mărţişoarele erau pietricele vopsite în alb şi roşu, înşirate pe o aţă. Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile cauzate de soare. Acestea erau purtate până când copacii începeau să înflorească şi, apoi, erau atârnate de crengile lor. Conform altor surse, mărţişoarele erau monede atârnate de fire de lână, negru cu alb. Tipul de monedă, aur, argint sau bronz, indica statutul social. Ele erau purtate la gât sau la încheietura mâinii, numindu-se, mai târziu "marţ" sau "mărţiguş".La sfârşitul secolului al XIX-lea, mărţişorul era primit de copii, fete şi băieţi, fără deosebire, de la părinţi în dimineaţa zilei de 1 martie, înainte de răsăritul soarelui. Mărţişorul, de care se agăţa o monedă metalică de argint şi, uneori, de aur, se purta legat la mână, uneori prins în piept sau la gât. El era scos, în raport de zona etnografică, la o anumită sărbătoare a primăverii (Măcinici, Florii, Paşte, Arminden) sau la înflorirea unor arbuşti şi pomi fructiferi şi agăţat pe ramurile înflorite. Folcloriştii au găsit interpretări ale Mărţişorului în civilizaţia antică, atribuindu-i o descendenţă directă din emblemele războinicului Mars (Marte). Roşul şi albul semnifică, aşadar, - vitalitate şi victorie, pe de o parte, şi purificare pe de alta. Mărţişorul este legat, în cultura populară, şi de legenda Babei Dochia. Obiceiul este o parte din scenariul ritual de înnoire a timpului, la moartea şi naşterea simbolică a Dochiei. Astfel, întrucât mărţişorul este inseparabil de tradiţia Dochiei carpatice, se poate afirma, cu certitudine, că acesta este un obicei vechi românesc, atestat în toate zonele locuite de români şi de aromâni, preluat apoi .
"În toate cele patru ediţii ne-am propus prin intermediul concursului să facem cât mai cunoscută această frumoasă tradiţie românească şi să trezim în sufletele copiilor bucuria de a crea şi a dărui mărţişoare, de a primi şi a purta frumosul obiect decorativ, simbol al primăverii la români", transmit organizatorii.
"Am urmărit de asemenea cunoaşterea semnificaţiei, a simbolului mărţişorului tradiţional, românesc şi crearea de mărţişoare specific româneşti, cât mai frumoase, mai originale.
Am avut în vedere dezvoltarea şi valorificarea potenţialului artistic al elevilor prin intermediul activităţilor transdisciplinare şi extracurriculare, formarea de abilităţi practice, dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii, dezvoltarea gustului estetic, a sensibilităţii artistice, dar maiales păstrarea şi transmiterea frumoaselor tradiţii româneşti".
Concursul inclus în Calendarul Activităţilor Educative Naţionale se află în plină desfăşurare şi reuneşte şi în acest an un număr impresionant de lucrări - mărţişoare, picturi, felicitări, alte obiecte decorative, conform tematicii, (cu sau fără mesaje) – peste 600.
Evaluarea lucrărilor a fost realizată, pe cinci categorii de vârstă, de către profesorii de specialitate Genoveva Gordaş şi Adina Cirimpei împreună cu coordonatorii proiectului: prof. înv primar Dorina Buzdugan, inst. Mariana Condurache, prof. înv primar Monica Buză şi colegi din echipa de proiect. prof. înv primar Ani Weiss,, prof. înv primar Simona Şuhan, inst. Cristina Chelariu, inst. Elena Musteaţă, prof. înv primar Mihaela Pînzariu.
În expoziţia de la Muzeul Judeţean sau la Liceul de Artă "Ştefan Luchian" şi la Inspectoratul Şcolar Judeţean se află expuse lucrări aparţinând unor copii cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani de la diferite grădiniţe şi şcoli din municipiul şi judeţul Botoşani sau din diferite judeţe din ţară : Iaşi, Bacău, Braşov, Constanţa, Neamţ, Mureş, Bistriţa, Cluj, Sibiu, Vâlcea, Vaslui, municipiul Bucureşti. De asemenea au sosit şi câteva lucrări de la Oprişeni- Ucraina.
"În organizarea concursului în diferitele sale etape ne-am bucurat de o foarte bună colaborare cu doamna director a liceului – prof. Andeea Codruţa Suhăreanu, dir. adj.– prof. Ana Sandu, prof. Mihaela Livadaru, sau prof. Beatrice Păpădie-consilier educativ, prof. Alina Manuela Robu – inspector de specialitate ISJ Botoşani, prof. Oana Vasilache – inspector şcolar de specialitate ISJ Botoşani", se arată în comunicat Liceului de Artă.
Deosebită deschidere şi colaborare au manifestat directorul Muzeului Judeţean, Lucica Pîrvan, muzeograful Gheorghe Median, şi etnograful Steliana Băltuţă, tot personalul muzeului, oferind poate cel mai generos şi mai adecvat spaţiu pentru expunerea lucrărilor dir. al CCD – prof. Gică Manoli, şi metodist – Izabela Cantemir ne-au oferit sprijinul în derularea concursului.
Privind oricare mărţişor pe care îl întâlnim în expoziţie vom regăsi un surâs de copil cu toată gingăşia şi seninătatea chipului său zglobiu, cu toată curăţenia, puritatea sufletului său. De asemenea, vom regăsi în aceste mărţişoare migala, sensibilitatea şi dăruirea dascălilor care i-au îndrumat pe copii, astfel ca lucrările expuse, să devină, sau să se apropie cât mai mult de ceea ce se cheamă "artă decorativă" în realizarea acestui mic simbol pe care toţi românii îl îndrăgesc atât de mult.
Mărţişoarele expuse îşi vor îndeplini menirea lor, aceea de a fi dăruite la Grădiniţa Girotondo sau la Şcoala specială Botoşani. Micile obiecte decorative vor fi însoţite de pachete pentru cei de acolo ca astfel să aducă o rază de lumină şi căldură în sufletele lor, acum la început de primăvară.
Mulţumim pe această cale tuturor partenerilor de proiect, Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani, Casei Corpului Didactic Botoşani, Muzeului Judeţean, tuturor celor care au trimis lucrări, colegilor din judeţ, din ţară care prin efortul lor şi al copiilor au contribuit la reuşita proiectului sub toate aspectele sale.
