Constitutia Romaniei permite Parlamentului sa suspende presedintele in cazul in care constata "savarsirea unor fapte grave ce incalca prevederile Constitutiei". Dupa ce se consulta cu judecatorii de la Curtea Constitutionala, deputatii si senatorii pot obtine suspendarea presedintelui prin votul majoritatii, in sedinta comuna. Apoi trebuie sa il informeze pe presedinte, care are dreptul de a solicita explicatii de la Parlament.
Daca propunerea trece, in maximum 30 de zile se organizeaza un referendum in care populatia este intrebata daca este de acord sau nu cu demiterea Presedintelui.
In aceasta perioada, Presedinte interimar devine presedintele Senatului, loc ocupat in acest moment de Crin Antonescu. Daca presedintele Senatului nu poate, atunci Presedinte interimar devine seful Camerei Deputatilor, functie ocupata de Valeriu Zgonea.
Legea referendumului aflata ACUM in vigoare spune ca Presedintele este demis daca propunerea "a intrunit majoritatea voturilor cetatenilor inscrisi in listele electorale". Asta inseamna ca 50% + 1 din cetatenii cu drept de vot trebuie sa voteze pentru demitere. Altfel spus, prezenta la vot, daca toata lumea prezenta ar vota pentru demitere, ar trebui sa fie de cel putin 50% + 1.
Camera Deputatilor – camera decizionala - a votat deja schimbarea legii. Potrivit noului text, prezenta la vot nu ar mai avea nicio relevanta atat timp cat 50% + 1 din cei care au venit la vot au pus stampila pe demisia Presedintelui. Teoretic, daca participa doar 10 oameni la referendum si 6 voteaza pentru demitere, atunci Presedintele este demis. Proiectul de lege a fost atacat de PDL la Curtea Constitutionala, care inca nu s-a pronuntat in aceasta privinta, si ar mai avea nevoie si de promulgarea Presedintelui si publicarea in Monitorul Oficial pana sa intre in vigoare. Presedintele are dreptul sa refuze cel mult o data promulgarea legii si sa o trimita spre reexaminare in Parlament. Insa acest obstacol al putea fi depasit prin initierea si finalizarea actiunii de suspendare, pentru ca Presedintele interimar, care face parte din puterea actuala, are dreptul sa promulge legi.
In fine, daca la referendum se voteaza pentru demitere, atunci in termen de cel mult 3 luni se organizeaza alegeri prezidentiale. In tot acest timp, tara va avea un presedinte interimar.
Ce poate face presedintele interimar
Drepturile presedintelui interimar sunt limitate, dar nu dramatic. Acesta nu poate adresa Parlamentului mesaje privind problemele politice ale tarii, nu poate dizolva Parlamentul - in cazul in care Guvernul actual ar cadea si ar fi nevoie de formarea unui nou cabinet care nu ar obtine votul de incredere in doua randuri si in termen de 60 de zile -, si nu poate organiza un referendum in care sa intrebe poporul ce parere are despre problemele de interes national.
In rest, Presedintele interimar are aceleasi drepturi si responsabilitati ca un Presedinte ales prin vot: este seful CSAT, reprezinta statul roman, este comandantul fortelor armate etc.
De asemenea, acesta poate, de exemplu, sa acorde titluri de onoare si decoratii, sa acorde grade de general, maresal sau amiral sau sa acorde gratieri individuale (articolul 94).
