Județul Botoșani avea printre cei mai puțini angajați în Securitate, potrivit unei analize a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Asta în principal pentru că este inclus în categoria județelor mici ca suprafață și ca populație, ”preponderent agricole sau cu riscuri de securitate considerate minime de către regim”.
Concret, în septembrie 1988, Inspectoratul Județean de Securitate Botoșani număra 93 de cadre – 18 femei și 75 de bărbați.
2.000 de românce activau în Securitate
Aproape 15.000 de angajați, dintre care peste 2.000 de femei, avea Securitatea la finalul regimului comunist, potrivit unei analize CNSAS care oferă date în premieră privind dimensiunea Securității.
Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a făcut luni publice, în premieră, date privind dimensiunea Securității la finalul regimului comunist, mai precis la 24 septembrie 1988.
Analiza cuprinde întregul aparat, fiind calculată la un total general de 14.629 de angajați (obținut prin însumarea celor 8.760 de angajați din aparatul central și trupele de securitate cu cei 5.869 de angajați ai aparatului teritorial), precizează CNSAS.
În acest total este inclus și personalul muncitor civil (p.m.c. - aproximativ 1.200 de persoane, fără grad militar).
”Această categorie de personal era încadrată astfel: muncitori calificați și tehnicieni (în atelierele de producție și întreținere a tehnicii operative speciale - reparații echipamente de ascultare, auto, laboratoare foto/chimice), deservire logistică grea (șoferi de transport, personal administrativ pentru clădiri și depozite, specialiști în telecomunicații sau constructori încadrați direct de minister fără grad militar), gospodării anexe, tipografie (personalul care deservea infrastructura extinsă a Ministerului de Interne de pe întreg teritoriul țării), activități de secretariat (dactilografe, secretare)”, informează CNSAS pe pagina de Facebook.
Distribuția cadrelor
Din punct de vedere geografic și operațional Departamentul Securității Statului era împărțit astfel:
-Aparatul central al DSS (București) - 6.023 cadre (41,17% din total)
-Trupele de Securitate - 2.737 cadre (18,71% din total)
-Aparatul teritorial (cele 40 de județe + S.M.B.) - 5.869 cadre (40,12% din total)
-Cele 40 de Inspectorate Județene (S.J.): Împărțeau restul de 5.312 cadre.
Din punct de vedere operativ, exista următoarea pondere a angajaților Securității:
-Linia Informații Interne
-Linia Contrainformații în Sectoarele Economice
-Linia Contraspionaj
-Linia operativă 'T' (Interceptări și ascultări)
-Linia operativă 'F' (Filaj, observație stradală și investigații)
-Linia operativă 'S' (controlul corespondenței scrise - scrisori, colete, trimiteri poștale interne și internaționale)
Peste 1.000 de femei în structurile teritoriale
În ceea ce privește personalul feminin existent în DSS la data de 24 septembrie 1988, CNSAS informează că erau în total 2.297 de femei, reprezentând 15,70% din totalul angajaților.
Acestea erau repartizate astfel:
-Aparat central: 954 femei (reprezentând 15,83% din totalul cadrelor centrale).
-Trupele de Securitate: 254 femei (reprezentând 9,28% din totalul trupelor).
-Structuri teritoriale: 1.089 femei (reprezentând 18,55% din totalul cadrelor din teritoriu).
”Ponderea generală de 15,70% demonstrează că, deși femeile dețineau un rol numeric important pe anumite nișe tehnice și administrative (unde depășeau deseori 25-30% din colectiv), la nivel global întregul aparat de Securitate rămânea o structură controlată și operată în proporție de 84,30% de bărbați. Această disproporție se observă și în ocuparea de către femei a funcțiilor de conducere în cadrul structurilor DSS. La nivel național doar 0,95% dintre femeile din Securitate dețineau o funcție de conducere. Restul de 99,05% ocupau funcții de execuție”, precizează CNSAS.
În total, în întregul aparat (central, trupe și teritoriu) existau 22 de femei în funcții de conducere (11 la centru și 11 în teritoriu).