Şansele pe care le are un tânăr să obţină un job conform pregătirii din facultate depind de specializarea urmată.
♦ Cei mai avantajaţi din acest punct de vedere sunt absolvenţii de IT, matematică, medicină veterinară, construcţii civile şi teologie pastorală, din rândurile cărora 60% lucrează în posturi direct legate de cursurile urmate. O altă categorie, pentru care studiile din facultate sunt de ajutor, însă într-o proporţie mai mică este cea a absolvenţilor de ştiinţe politice, comunicare şi relaţii publice, relaţii internaţionale şi administrarea afacerilor. Absolvenţii acestor specializări lucrează în proporţie de 30-45% în domenii conexe celui aprofundat.
♦ Într-o situaţie mai puţin avantajată se află cei de la litere, istorie, geografia turismului, studii europene şi administraţie publică, 40% dintre aceştia urmând să înveţe de la zero prima lor meserie. Dacă specializarea are o mare importanţă în momentul angajării, prestigiul universităţii este ignorat. Reputaţia facultăţii şi nota de la licenţă sunt ultimele criterii pe care angajatorul şi candidatul le iau în calcul. Atenţia celor două tabere se diferenţiază însă în privinţa a ceea ce cred că e important la angajare.
♦ În timp ce firmele pun pe primele locuri cunoaşterea de limbi străine şi utilizarea calculatorului, candidaţii cred că jobul se obţine mai întâi de toate în funcţie de personalitate şi de modul în care te prezinţi la interviu.
♦ Angajaţi, majoritatea tinerilor români dau peste prima dezamăgire: salariul. Cei mai mulţi aşteaptă o leafă de cel puţin 1500 de lei. Statistica le taie din aşteptări: venitul lunar mediu net al absolvenţilor de studii superioare din ultimii cinci ani este de 1087 de lei. Există şi la acest capitol diferenţe între specializări: absolvenţii de educaţie fizică au cele mai mici venituri medii (826 de lei), iar arhitecţii şi inginerii, cele mai mari venituri medii (1877 de lei, respectiv 1220 de lei).
CITESTE MAI MULT PE gandul.info
