Indiferent dacă ies sau nu în stradă, indiferent dacă se redefinesc conştient sau nu în raport cu consecinţele crizei, românii devin tot mai negativişti, mai pesimişti, îşi pierd încrederea în ei înşişi, precum şi în conducătorii lor.
Asta arată rezultatele unui "barometru al crizei", realizat de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie - IRES, intitulat "Percepţia riscului şi mecanisme de adaptare şi supravieţuire". "Am efectuat această măsurătoare pe trei momente importante - lunile decembrie 2009, martie 2010 şi mai 2010. Rezultatele arată, cum era de aşteptat, că românii sunt tot mai afectaţi de criză dar şi mai conştienţi în ceea ce priveşte cauzele ei şi mai lucizi în privinţa generatorilor acesteia", spune, pentru Gândul, directorul IRES, Vasile Dâncu.
Creşte numărul celor care se consideră săraci
Barometrul arată că procentul celor care consideră bună direcţia în care merge România a scăzut constant în 2010 faţă de sfârşitul anului trecut, de la 28% în decembrie 2009, la 20% în martie 2010, pentru ca în luna mai a acestui an să se prăbuşească dramatic, la doar 9%. Concomitent, creşte masiv proporţia celor care devin conştienţi că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită - de la 57% (decembrie 2009), la 87% (mai 2010).
• Cristalizarea acestei percepţii induce o scădere constantă a optimismului în rândul românilor, proporţia declarat-optimiştilor ajungând de la 45% în decembrie 2009, la 41% în martie 2010, ca în mai 2010 să arate un sec 37%.
• În această situaţie, populaţia are tendinţa de a se polariza pe o scală a avuţiei, scăzând autopoziţionarea mediană. Creşte, previzibil, numărul celor care se consideră săraci, dar şi al celor care se văd bogaţi. Percepţia acestora din urmă se consolidează pe faptul că, în jurul lor, alţi concetăţeni sărăcesc.
Criză - impact şi vinovaţi
Românii, afectaţi în proporţie de 81% de actuala criză economică, potrivit barometrului IRES, au identificat şi vinovaţii - atât în plan intern cât şi la nivel mondial - pentru condiţiile tot mai grele în care sunt nevoiţi să trăiască.
• Astfel, respondenţii identifică drept vinovaţi, la nivel internaţional, marile puteri (4%), băncile şi bancherii (5%), americanii (9%) şi conducerea (16%).
• Pentru criza din România, primii vinovaţi în percepţia românilor sunt: clasa politică (7%), Traian Băsescu (10%), conducerea (20%) şi actualul Guvern (27%). În luna martie, "conducerea" era considerată vinovată de către 44% dintre respondenţi, însă scăderea procentului acestui răspuns se observă în apariţia în lista de vinovaţi a actualului Guvern. Se remarcă astfel o anumită tendinţă de concretizare a imaginii vinovatului pentru criză, în mintea românilor: Guvernul reprezintă o entitate clară, fixă, mai puţin difuză decât "conducerea".
Indiferent dacă ies sau nu în stradă, indiferent dacă se redefinesc conştient sau nu în raport cu consecinţele crizei, românii devin tot mai negativişti, mai pesimişti, îşi pierd încrederea în ei înşişi, precum şi în conducătorii lor.
Temerile românilor - preţurile şi viitorul copiilor
• Primul loc într-un top al temerilor românilor este împărţit între preţuri şi grija pentru viitorul copiilor (81%). Dacă frica de preţuri a fost la un nivel înalt şi în lunile trecute, frica pentru viitorul copiilor a crescut simţitor, de la 69% în decembrie, la 73% în martie, ajungând în luna mai la 81%.
• Frica de boală şi de criminalitate se menţine la un nivel relativ constant, în timp ce cresc în ultimele şase luni temerile legate de un război în zonă, de un atac terorist sau de tulburări sociale, ajungând în luna mai la 47%, 46% şi respectiv 74%.
• Alte temeri ale românilor sunt scăderea veniturilor (88%), inflaţia (82%), boala (76%) şi dobânda la bancă (49%).
Adaptarea la criză - mai puţine haine şi cadouri
• Românii au fost nevoiţi să facă, anul acesta, economii mai ales la îmbrăcăminte (68%), la cadouri pentru familie (36%) şi la mersul în vacanţă (55%). Ei se văd nevoiţi ca şi în continuare să "îngheţe" investiţiile pe aceleaşi "sectoare". Deşi numărul celor care economisesc este în creştere în toate domeniile, salturile cele mai mari le-au avut, faţă de luna martie, economii la încălzire, la îmbrăcăminte şi la medicamente.
• Românii nu pot face economii la: mâncare (41%), combustibil (38%) şi medicamente (32%).
• Proporţia respondenţilor care declară că le-a trecut prin cap să plece din ţară a crescut în luna mai cu 4 procente (de la 50% la 54%). Cei care sunt tentaţi să facă acest pas, aşa cum era de aşteptat, sunt tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani. 71,3% dintre aceştia s-au gândit să emigreze.
Sursa: gandul.info
