Elevii de clasa a XII-a încep, săptămâna viitoare, confruntarea cu examenul de bacalaureat, cu proba orală la limba şi literatura română, care, pentru prima dată, este programată în timpul anului şcolar.

Împrumutând modelul francez, fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a schimbat structura examenului de bacalaureat, reducând numărul de probe şi mutându-le pe cele orale în timpul anului şcolar. Astfel, elevii vor da trei examene orale, la română (şi limba maternă), limbă străină şi informatică (competenţe digitale)şi trei examene scrise la română (şi limba maternă), matematică sau istorie, în funcţie de profil, şi la o altă materie din aria curiculară a profilului urmat la liceu. Miza schimbării este introducerea unor certificate de competenţe la examenele orale, care sunt recunoscute la nivel european şi pot servi la angajare.

"Schimbarea s-a vrut una de structură, dar analiza de fond nu a fost făcută înainte", spune profesorul de limba română Gheorghe Rădulescu.

Vicii de conţinut şi organizare la bacalaureat

Profesorul, care a fost director în Ministerul Educaţiei în mandatul lui Andrei Marga şi a organizat bacalaureatul din 1999, considerat cel mai sever de până acum şi cu cea mai mică rată de promovabilitate, consideră că proba orală la română nu trebuia programată în februarie.

"Elevii mai au materie de parcurs până la finalul anului", spune el, completând că subiectele sunt jumătate de literatură, jumătate de comunicare şi că se verifică inclusiv competenţa elevului de a citi şi înţelege un text la prima vedere. "Cu siguranţă toţi vor trece, mai ales că examenul de bacalaureat se dă cu profesorul de la clasă şi cu un alt profesor", mai spune acesta, adăugând că orice elev va fi admis "dacă va emite o propoziţie simplă".

Apoi, cei admişi primesc o hârtie care le atestă competenţa în limba română, pe care profesorul Rădulescu o consideră "de tot râsul" şi "inutilă".

La proba scrisă, subiectele de anul trecut

O altă problemă identificată de profesorul bucureştean este că subiectele la proba scrisă de limba şi literatura română de la bacalaureatul din 2010, din vară, vor fi aceleaşi de anul trecut. "Prin felul acesta s-a dat liber la copiat", spune profesorul, subliniind că ministerul nu a spus că sunt aceleaşi subiecte de anul trecut, dar nici nu a anunţat că vor fi altele noi. Acum subiectele nu mai sunt anunţate pe Internet, dar nici nu mai este nevoie pentru că deja proliferează pe piaţă cărţile cu rezolvări.

"Faptul că subiectele sunt rezolvate şi există pe piaţă înseamnă că elevii vor căuta soluţii de ieşire din impas la proba scrisă", susţine el, spunând că ar fi fost nevoie de alte subiecte pentru examenul scris.

Matematica va fi nenorocirea la bacalaureat

Probele scrise de la bacalaureat sunt capitale la nivel de notare, explică profesorul. "Dacă ai luat 5 la matematică trebuie să iei 7 la română şi 6 la cea de-a treia probă, ceea ce e dificil", spune Gheorghe Rădulescu, adăugând că la matematică va fi cel mai greu, iar dacă supravegherea va fi drastică şi nu se va putea copia, rata de promovabilitate va fi de 60%. Cât despre tentativele de copiere, acesta crede că mulţi vor încerca să copieze cu telefonul mobil.

Criticând "confuzia valorilor" în legătură cu examenul de maturitate, profesorul subliniază că bacalaureatul ar trebui să se desfăşoare cu stricteţe şi pe grade de dificultate. "Ani de zile bacalaureatul a stat la baza admiterii la facultate, iar acum există şi facultăţile particulare care apasă asupra examenului, pentru că de acolo îşi recrutează viitorii studenţi". El recunoaşte importanţa competenţelor de digitale şi de limbi străine, dar crede că un certificat obţinut cu uşurinţă nu reflectă nivelul fiecăruia de pregătire.

"Eu cred că ar trebui să se decidă pentru România cum este mai bine, să treacă toţi elevii la bacalaureat, sau să nu treacă", mai spune acesta.

 

 

 

 

 

 


evz.ro