Conform unui proiect de Ordin al ministrului Afacerilor Interne pus în dezbatere publică, „instituţiile de formare din cadrul Ministerului Afacerilor Interne alocă, în anul 2020, un număr de 515 locuri în vederea formării iniţiale a poliţiştilor locali cu atribuţii în domeniul Ordinii Publice şi în domeniul Circulaţiei Rutiere, precum şi un număr de 30 de locuri în vederea parcurgerii modulului de management”.
Achitarea cheltuielilor de şcolarizare privind programele de formare iniţială şi modulele de management, precum şi a cheltuielilor de cazare şi masă se realizează de către „structurile Poliţiei Locale, în baza contractelor de formare profesională încheiate în acest scop”, se mai arată în document.
Cursurile de formare profesională pentru poliţiştii locali vor avea o durată de aproximativ 90 de zile, iar cele din modulul de management se vor întinde pe numai patru zile. Şcolarizarea sau specializarea poliţiştilor locali se va face în 8 instituţii de instruire ale MAI, printre care şi Centrul Chinologic „dr. Aurel Greblea” Sibiu. Numai cursurile de formare sunt taxate de MAI cu 2.000 de lei pentru fiecare poliţist local. Cum numărul acestora este de 515, în total, pentru aceste cursuri primăriile din ţară vor scoate din vistierii 1.030.000 lei. Apoi, contravaloarea celor trei mese pe zi este de 35 de lei pentru fiecare cursant, iar un calcul sumar ne arată că, în total, pentru hrănirea tuturor foştilor gardieni publici, autorităţile locale vor achita 1.622.250 lei. La aceste sume se adaugă şi contravaloarea cazării, dar aceasta nu este fixă, tarifele pentru acest serviciu fiind stabilite de fiecare instituţie de formare în parte. Conform unor surse, acestea ar putea ajunge la peste două milioane de lei, de unde rezultă că, în total, primăriile din ţară vor achita cel puţin un milion de euro pentru formarea viitorilor poliţişti locali. Aproximativ 2.000 de euro pentru fiecare cursant, scrie Adevărul.ro.
Poliţiştii cu vechime din Ministerul de Interne se tem că pregătirea celor de la Poliţia Locală precede mutarea poliţiştilor de la Ordine Publică şi de la Circulaţie din Poliţia Naţională la Poliţia Locală, deci, sub comanda primarilor.
„Nu ar fi prima oară când se încearcă asta. Se înşală cine crede că poliţiştii locali vor patrula, vor interveni sau vor prinde infractori. Asta nu se va întâmpla niciodată pentru că ei au altă mentalitate, nu au spiritul asta de a interveni, nu sunt învăţaţi să o facă. Poliţia Naţională este o autoritate. Cred că, în prezent, există mulţi edili care vor să distrugă sistemul de ordine si siguranta publică. Poliţia Română la ora actuală este total subdimensionată. Or, dacă aceşti oameni de la Ordine Publică şi de la Circulaţie ar fi mutaţi la Poliţia Locală, Poliţia Naţională nu ar mai avea cu cine să lucreze. Mai ales că poliţiştii de la Ordine Publică nu fac altceva decât să meargă la intervenţii, evenimente. Exact ceea ce nu fac, şi nu ştiu să facă, cei de la Locală”, atrage atenţia un poliţist cu mulţi ani de experienţă în spate.
Pe de altă parte, sindicaliștii spun că este vorba de un atac la siguranţa naţională. Sindicaliştii din Poliţia Română cred că trecerea serviciilor de Ordine Publică şi Poliţie Rutieră în subordinea edililor va avea efectele catastrofale asupra cetăţenilor.
„Fără să spunem vorbe mari, putem discuta despre un atac la siguranţa naţională. Ar fi total absurd ca agenţii de Ordine Publică şi Circulaţie să ajungă sub comanda unor primari care nu au cunoştinţe în domeniu. Demersul nu este nou, dar gruparea aceea de edili nu se lasă. Primari care de cele mai multe ori fac parte sau sunt foarte apropiaţi reţelelor de interse din zonă. În majoritatea cazurilor, aceste grupări au şi unele preocupări infracţionale legate de contrabandă, braconaj sau tăieri ilegale de păduri, de exemplu. Exact fapte pe care trebuie să le combată respectivii agenţi, iar primarii îi doresc în subordine. Absurd”, a subliniat pentru „Adevărul” Cosmin Andreica, preşedintele Sindicatului Europol.
Proiectul de lege a fost dezbătut, ieri, în Comisia de Muncă a Camerei Deputaţilor, dar nu s-a luat o decizie finală de avizare după ce s-a considerat că este necesară consultarea Guvernului după apariţia unor amendamente în document.