Este o cerință prin care minorilor li se asigură un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate în mediul online, iar soluția ar putea fi portofelul european pentru identitatea digitală, potrivit unui document oficial consultat de Economica.
Odată implementate, portofelele UE pentru identitatea digitală vor oferi mijloace de identificare electronică sigure, fiabile și private pentru toate persoanele fizice și juridice din Uniune. Fiecare stat membru va trebui să furnizeze, până la sfârșitul anului 2026, cel puțin un portofel tuturor cetățenilor, rezidenților și întreprinderilor de pe teritoriul său, permițându-le să-și dovedească identitatea și să stocheze, să partajeze și să semneze în condiții de siguranță documente digitale importante.
Toate portofelele UE pentru identitatea digitală oferă posibilitatea de a primi un token legat de vârstă, iar statele membre pot implementa servicii pentru emiterea unor astfel de tokenuri.
În prezent, mai multe state membre întreprind demersurile necesare pentru furnizarea unui portofel european pentru identitatea digitală cetățenilor lor.
Însă, pentru a facilita verificarea vârstei înainte ca aceste portofel să devină disponibile, Comisia testează în prezent o altă soluție de verificare a vârstei. Este vorba despre o aplicație prin intermediul căreia cetățenii UE vor primi o dovadă că au peste 18 ani. Această dovadă reprezintă doar o confirmare a faptului că utilizatorul are cel puțin 18 ani. Nu indică însă vârsta exactă și nu include alte informații despre utilizator.
„Utilizatorul poate prezenta pe platforma online dovada că are cel puțin 18 ani într-un mod care îi asigură protecția vieții private, fără fluxuri de date transmise furnizorului dovezii. În plus, vor fi instituite mecanisme pentru a preveni urmărirea între diferitele platforme online”, se explică în documentul citat.
Cum dovedești că ai 18 ani
Atunci când vor să intre pe o platformă pentru adulți, o platformă de jocuri de noroc, spre exemplu, cetățenii vor trebuie să prezinte pe respectiva platformă, prin intermediul aplicației, dovada că au cel puțin 18 ani. După o verificare a validității acesteia, utilizatorului i se acordă accesul pe platforma online, iar identitatea și acțiunile utilizatorului sunt păstrate confidențiale pe parcursul întregului proces.
Furnizorul dovezii nu este informat cu privire la serviciile online pe care utilizatorul dorește să le acceseze cu dovada faptului că are cel puțin 18 ani. În mod similar, furnizorii de servicii online destinate utilizatorilor peste 18 ani nu primesc informații legate de identitatea utilizatorului care solicită accesul, ci doar dovada că acesta are cel puțin 18 ani.
Soluția UE de verificare a vârstei va fi, de asemenea, capabilă din punct de vedere tehnic să ofere și alte atribute, cum ar fi testele de detectare a prezenței reale. În țările în care se folosesc metode valide de atestare a faptului că o persoană are mai puțin de 18 ani, soluția UE de verificare a vârstei poate permite, de asemenea, verificarea vârstei persoanelor care au mai puțin de 18 ani.
„Comisia consideră că măsurile de restricționare a accesului în funcție de vârstă reprezintă un mijloc eficace de asigurare a unui nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate a minorilor pe platformele online. În acest scop, instrumentele de asigurare referitoare la vârstă îi pot ajuta pe furnizori să restricționeze accesul utilizatorilor sub o anumită vârstă, pentru a-i proteja pe minori de accesul la conținut online inadecvat vârstei lor,”, se arată în documentul citat.
Interdicțiile pot funcționa și viceversa în sensul că, prin instrumente de asigurare referitoare la vârstă, furnizorii de platforme online dedicate minorilor pot împiedica accesul adulților la respectivele platforme, cu excepția cazului în care aceștia accesează platformele în scopuri parentale, educaționale sau de supraveghere legitime. Se poate reduce astfel riscul ca adulții să pretindă că sunt minori și/sau să încerce să aducă prejudicii minorilor.
Care este situația acum
Cele mai frecvente măsuri de asigurare referitoare la vârstă disponibile în prezent și aplicate de platformele online se încadrează în trei mari categorii: autodeclararea vârstei ( se referă la metode prin care persoana în cauză își menționează vârsta sau confirmă că se încadrează într-un anumit interval de vârstă, fie prin specificarea voluntară a datei de naștere sau a vârstei sale, fie declarând că are peste o anumită vârstă, de obicei făcând clic pe un buton online), estimarea vârstei (se referă la metode care permit unui furnizor să stabilească probabilitatea ca un utilizator să aibă o anumită vârstă, să se încadreze într-un anumit interval de vârstă sau să aibă sub sau peste o anumită vârstă) și verificarea vârstei ( este un sistem care se bazează pe identificatori fizici sau pe surse verificate de identificare care oferă un grad ridicat de certitudine în stabilirea vârstei unui utilizator).
Principala diferență dintre măsurile de estimare a vârstei și cele de verificare a vârstei este nivelul de acuratețe. În timp ce verificarea vârstei oferă certitudine cu privire la vârsta utilizatorului, estimarea vârstei permite o aproximare a acesteia. Nivelul de acuratețe a tehnologiilor de estimare a vârstei poate varia și se poate îmbunătăți pe măsură ce tehnologia avansează.