O persoană petrece cea mai mare parte a timpului în spaţii închise. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), un european petrece în medie 85% din timp în interiorul clădirilor, perioadă în care fie este acasă, fie este la serviciu. Experţii spun că nivelul ridicat de izolare termică sau ferestrele etanşe favorizează menţinerea poluanţilor în interiorul încăperilor.
Specialiştii atrag atenţia că aerul din încăpere poate fi mai poluat decât cel de afară, mai ales că aerisirea acestora nu se face într-un mod adecvat. Astfel, dincolo de monoxidul de carbon sau radonul provenit în mare parte din aerul exterior, încăperea este invadată de particule de praf, microorganisme, precum bacterii, spori de ciuperci sau acarieni, fum de ţigară, păr de animale şi chimicale provenite de la diferite substanţe folosite pentru curăţarea locuinţei sau a biroului.
Potrivit specialiştilor, efectele negative asupra organismului pot fi imediate şi de scurtă durată sau pot fi severe şi să apară după o perioadă de mai mulţi ani, în urma expunerilor repetate. Astfel, pot apărea efectele asupra sistemul respirator, precum iritaţii ale căilor respiratorii, dureri de gât, tuse persistentă, astm şi chiar cancer pulmonar. Factorii poluanţi care cresc riscurile apariţiei de cancer pulmonar sunt fumul de ţigară şi radonul, un gaz radioactiv.
Acum 50 de ani abia dacă se auzea de cazuri de alergii. Astăzi, alergiile ca şi astmul sunt afecţiuni des întâlnite ce apar de la vârste fragede.
Specialiştii atrag atenţia că în cazul sugarilor, timpul petrecut în interior se apropie de 100%. De-a lungul cercetării, subiecţii care îşi petreceau timpul într-o încăpere neaerisită adecvat acuzau dureri de cap, tulburări de somn, oboseală, iritaţii ale ochilor sau probleme de digestie.
Potrivit experţilor, poluarea din spaţiile închise duce la scăderea sistemului imunitar.
(Articol complet in gandul.ro)
