Tinerii care au studiat la facultăţi pe banii statului şi pleacă să lucreze în alte ţări ar trebui să-şi plătească studiile, propune Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale "Alma Mater". Acesta susţine că soluţia ar fi necesară pentru a opri exodul "creierelor".

Plata studiilor de către tinerii care pleacă din ţară, aplicată, la un moment dat, şi de Ceauşescu, ar putea fi pusă din nou în aplicare. Anton Hadăr, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale "Alma Mater" şi profesor universitar la Politehnică, este de părere că ar trebui elaborată o lege care "să permită recuperarea măcar a unei părţi din investiţia statului în aceşti tineri". "La noi este arhicunoscut exodul medicilor, al celor din domeniul IT şi din multe alte specializări ale ingineriei. Vă daţi seama că ne doare acest aspect, în momentul de faţă ne este foarte greu să îi determinăm să rămână în România pentru că posturile sunt mai prost plătite. Ei se vor duce în alte ţări, vor aduce progres unităţilor economice din acea ţară şi, mai important pentru noi, care ne gândim şi la pensie, vor plăti şi pensiile altora", a precizat Anton Hadăr, conform ziarulring.ro.

Prim-vicepreşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor (UGIR) 1903, Vasile Ştefănescu, semnalează o problemă gravă pe care patronii o constată la angajare. "70% din studenţii care urmează aceste facultăţi chiar nu ştiu nimic după terminarea studiilor. Ies economişti pe bandă rulantă, ies specialişti în limbi străine, dar câţi dintre ei îşi găsesc joburi sau ies pregătiţi pentru ceea ce au făcut în facultate? Vine un economist de la o facultate la interviu pentru postul de contabil şi nu ştie nimic. Ce să fac cu el? Că nu ştie ce sunt alea conturi, nu ştie să facă un bilanţ. În momentul de faţă avem foarte mulţi oameni cu facultăţi care îşi caută posturi de secretare, de ajutor de bucătar, de muncitori. Nu optează pentru ceea ce au învăţat în facultate pentru că au fost la nişte interviuri, au clacat că nu au ştiut şi nu i-a angajat nimeni", a declarat Vasile Ştefănescu.

Anul acesta, în afara facultăţilor de medicină, foarte mulţi absolvenţi de liceu au optat pentru specializări care nu au niciun fel de căutare pe piaţa muncii. "Am fost surprins de numărul foarte mare de candidaţi la anumite specializări, cum ar fi geografia, ştiinţele politice, sociale. Cred că tinerii aceştia nu s-au gândit în primul rând la un loc de muncă în viitor, ci, probabil, doar la o diplomă. Ar trebui să ia în seamă şi aspectul solicitării pe piaţa muncii. Noi avem nevoie acută de ingineri foarte bine pregătiţi, care să fie în stare să facă imediat faţă solicitărilor angajatorilor", a afirmat Anton Habăr.