Tradițiile românilor: 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza

Tradițiile românilor: 6 ianuarie, Botezul Domnului sau Boboteaza

Conform calendarului creștin ortodox, credincioșii prăznuiesc astăzi, 6 ianuarie 2021, Boboteaza (Botezul Domnului), în condițiile speciale ale pandemiei, când atât enoriașii, cât și preoții trebuie să țină cont de restricții și recomandări.

Ziua de 6 ianuarie reprezintă o sărbătoare importantă atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. Sărbătoarea Botezului Domnului, acest sfânt şi mare praznic, după cum spunea părintele Ilie Cleopa, se mai numeşte şi „Arătarea Domnului” sau „Epifania”.

Catolicii sărbătoresc la 6 ianuarie Epifania, simbolizând anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie, iar ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.

Împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit la 7 ianuarie, Boboteaza marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.

La 6 ianuarie sunt aşteptaţi mii de credincioşi în biserici ca să ia agheasmă. Este apa pe care o sfinţesc preoţii şi pe care oamenii religioși o beau ca să fie protejaţi de rele.

Pe lângă tradiția sfințirii apelor, include și o serie de obiceiuri populare, ca acela în care bărbații scot crucea din apă, și superstiții, precum aflarea ursitului.

Semnificația sărbătorii de Bobotează

Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. De aceea Biserica mai numeşte Boboteaza „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” și „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

Hristos se face cunoscut acum, la Botezul său în Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul, şi nu la naşterea Sa. Acum Botezătorul, care nu ştia cine este Hristosul, îl descoperă şi îl mărturiseşte.  Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti.

Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.

Pentru că Botezul Domnului se mai numeşte şi Arătarea Domnului, este bine să ştim, spune părintele Ilie Cleopa, că arătările Domnului în această lume sunt două. Una este cea de acum, care s-a împlinit la Botez. Cea de-a doua este aceea care are să vină şi care se va face cu slavă mare, la sfârşitul lumii, scrie Agerpres.

Atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament, apa este un element de regenerare a creaţiei şi prin Botezul său, Iisus a sfinţit natura apelor.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său.

Puterea apei sfințite de la Bobotează. Slujbele Agheasma Mare și Agheasma Mică

În amintirea botezului lui Iisus Hristos în Iordan şi a arătării Sfintei Treimi în ziua Bobotezei (6 ianuarie) se săvârşeşte slujba Agheasmei Mari sau sfinţirea cea mare a apei. Pentru cei care cred, puterea aghiasmei este foarte mare. Ea se ia spre sănătatea sufletului şi a trupului. Se foloseşte la sfinţirea locaşului de cult, la sfinţirea vaselor bisericeşti, la sfinţirea veşmintelor liturgice, a caselor în care locuim, a izvoarelor de apă şi a grădinilor roditoare.

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o dublă chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.

Agheasma Mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de Agheasma Mică, ce se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

Maine, 7 ianuarie, facem pomenirea Soborului Sfantului Proroc Ioan Botezatorul.

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Rezultate deosebite pentru șase copii din Botoșani care au participat la Olimpiada Internațională de Aritmetică

astăzi, 20:28
930

Miercuri, 13 decembrie 2020, a avut loc Olimpiada Internațională de Aritmetică Mentală organizată de SAMĂ Global -Abacus and Mental Aritmetic Association din Taiwan.Competiția trebuia să a...

(Video) Primarul Cosmin Andrei a vizitat vineri centrele de vaccinare amenajate în Botoșani

astăzi, 19:58
230

Însoțit de administratorul public al municipiului Botoșani, primarul Cosmin Andrei a vizitat azi centrele de vaccinare amenajate în orașul reședință de județ.Din cele trei centr...

Deniz Otay este câștigătoarea Premiului național de poeziei „Mihai Eminescu” – Opus Primum

astăzi, 18:51
123

Câștigătoarea ediției din acest an, a 23-a a Premiului național de poeziei „Mihai Eminescu” - OPUS PRIMUM, este tânăra poetă Deniz Otay, cu volumul de debut „FOTOCROM PARADIS”!„...