ZOE DUMITRESCU BUSULENGA (MAICA BENEDICTA)

Marirea si decaderea Ipotestilor...

Rostul acestui articol, pe langa apropiata zi, 20 august, in care Zoe Dumitrescu Busulenga (Maica Benedicta) ar fi implinit 89 de ani, este dublat de durerosul si incredibilul Ipotesti, sfartecat in aceasta perioada de rapoarte, sesizari penale, nepotisme si ordinare aranjamente, fapte de care greu se vor spala locurile devenite sacre pentru milioane de romani.

De ce Zoe Dumitrescu Busulenga?

Recunosc si imi asum ocolisul pe care il voi urma in a vorbi despre Eminescu folosind un exemplu prea putin cunoscut, dar deja atacat la drumul mare.

Insa un fapt extraordinar, un moment divin al spiritualitatii romanesti s-a petrecut in urma cu trei ani, intr-un spital din Iasi, unde Zoe Dumitrescu Busulenga, devenita intre timp Maica Benedicta, le transmitea apropiatilor sai de pe patul de moarte: SA-L APARATI PE MIHAI!

Cuvinte devenite intre timp testamentare, datatoare de suflu pentru mii de tineri care au avut apoi curajul de a cauta drumul deschis de Maica Benedicta.

O viata inchinata lui Dumnezeu, daruita in final cu totul credintei. Maica Benedicta a ramas in constiinta romanilor ca un punct luminos, atat de luminos incat nu de putine ori a orbit si a naucit de-a binelea "geniile" contrafacute, starnind in ele patimi negre, greu de banuit.

De ce Ipotestiul nu i-a daruit Maicii Benedicta prilejul de a locui, macar o luna pe an, pe aceste meleaguri? Bineinteles, in detrimentul unor "personalitati" consumatoare de fonduri!

De ce Varaticul a strans zeci de ani la rand sute de intelectuali, academicieni, scriitori, pictori, preoti si monahii, studenti si elevi, toti veniti sa o asculte pe Maica salasluita intr-o chilie modesta?

De la Parintele Anania la Eugen Simion, de la pictorul Horia Bernea la mari parinti ai Romaniei, toti s-au perindat si au poposit la cea care ii incarca spiritualiceste cu Eminescu.

Maica Eufrosina, cea care a fost alaturi de Maica Benedicta inca din anii 80, isi nedumereste si astazi zilele: De ce inca nu o cunosc toti romanii pe Zoe Dumitrescu Busulenga? Cine este interesat de apasatoarea tacere care se mentine asupra unui nume atat de luminos?

"Aveam vreo 15 ani cand am ajuns aici, la Varatic, in casa asta. Atunci am auzit prima data numele Doamnei Busulenga. Venea atunci la prietena sa, Valeria Sadoveanu, care locuia aici dupa ce, la moartea lui Mihail Sadoveanu, comunistii le-au luat casa pentru muzeu. Venea aici, in casa Parintelui Roman Braga si a surorii lui, Maica Benedicta, si Lili Teodoreanu, sotia lui Ionel Teodoreanu. Auzeam toate aceste nume, fara a sti nici macar foarte bine ce reprezinta ele in cultura romana", povesteste Maica Eufrosina, ramasa astazi singura in casa de sub padurea Varaticului.

Singura, dar asaltata zilnic de oamenii dornici sa vada locul unde a nadajduit Zoe Dumitrescu Busulenga. Ii primeste pe toti. Scoate, ca pe vremea Valeriei Sadoveanu, un serbet servit in paharul cu apa, si povesteste, la umbra copacilor din curtea larga si atotcuprinzatoare.

"Am inteles, pe masura ce cresteam, cine sunt acesti oameni. Veneau zeci de academicieni, sute de studenti si elevi. Zoe Dumitrescu Busulenga vorbea cu toti, se cobora la nivelul tuturor. In special cu tinerii, cu elevii vorbea foarte mult. Era ingrijorata de nivelul atat de scazut al cunostintelor cu care tinerii ies din scoala. Dupa ce plecau elevii, o vedeam vorbind cu mahnire despre faptul ca profesorii nu mai sunt interesati de constintele elevilor lor, ca nu mai trezesc in ei dorinta de cunoastere".

Maica Eufrosina, coborata din pruncie in manastire, a invatat langa Maica Benedicta sensul si importanta Cuvantului. A fost cel mai apropiat observator, timp de treizeci de ani.

"A fost un geniu, de o inteligenta sclipitoare, pana in ultima clipa a vietii", marturiseste Maica Eufrosina cu privirile intoarse in anii atat de frumosi.

Este impresionata inca de caracterul foarte puternic al omului Zoe Dumitrescu Busulenga.

"S-a calugarit tarziu, cu cativa ani inainte de a muri, chiar daca venea la Varatec de prin anii 80. Avea o viata crestina demna de marii monahi. Tinea postul cu sfintenie. Mi-amintesc cum, intr-o vineri, a spus ca nu mananca nimic pana la ora 6 seara, si ca abia atunci va manca doi cartofi copti. Ma indemna sa fac acelasi lucru. Eu, recunosc, mi-am zis: eu voi manca o salata, nu pot sta pana diseara. Dar cand am ajuns in bucatarie m-a cuprins o stare nefireasca: cum adica, ea, un mirean, poate, iar eu, calugarita, nu pot. M-am intors si in ziua aceea am mancat abia la opt seara, impreuna, cartofii copti. Nici macar fierti nu ii voia", spune Maica Eufrosina.

Apoi, intr-o zi, Zoe Dumitrescu Busulenga a plecat de acasa. S-a intors luminoasa, stralucind de fericire.

"Am observat la gatul ei o cruce mare, dar mi-am zis ca asa ii placea sa poarte. Intr-un tarziu, mi-a marturisit: Maica Eufrosina, sa stii ca m-am calugarit!", isi aminteste maica de la Varatic.

"Fusese la Parintele Iustin Parvu, la Manastirea Petru Voda, unde s-a calugarit. M-am intristat ca nu a facut acest lucru la noi, la Varatic. M-a vazut necajita si mi-a spus: Uite, pentru bucuria dumitale, mi-am luat numele Maicii Benedicta, prima maica din casa".

Urmatorii ani au fost de credinta adanca, in care s-a rugat si a purtat pe brate, cu raspundere, "trupul" mutilat de cuvinte al lui Mihai Eminescu.

Suferea cumplit la atacurile detractorilor, la neobosita truda a unora de a indeparta Poetul de neamul sau. A inceput sa duca o asidua munca de culturalizare a tinerilor, de convingere a acestora asupra nevoii de modele. Pana in ultima clipa a vietii.

A visat sa refaca la Varatic casa in care locuia Eminescu atunci cand o vizita pe Veronica. Nu a reusit. Casa asteapta si astazi. Ruina sprijinita doar de padurea din apropiere, cu fata spre satul de maici in care poposeste mormantul Veronicai.

Prin testament, Maica Bendicta a cerut sa fie inmormantata la Putna, loc unde, de cativa ani, Parintele Dosoftei continua munca Maicii, printr-un colocviu anual desfasurat in ziua de 20 august.

Strabatand Varaticul de la un cap la altul, de sus in jos, nu ai cum sa nu te intrebi ce ii lipseste Ipotestiului pentru a te face sa simti frumusetea, adancimea spirituala a unui loc datator de Eminescu.

Dar, oare, ce ii prisoseste aceluiasi Ipotesti?

(F.Tonita)