Şeful Compartimentului de Terapie Intensivă de la Spitalul de Boli Infecţioase „Sfânta Parascheva“ Iași, medicul specialist Florin Roşu, omul care se luptă zi de zi cu virusul, a vorbit despre cum a reuşit să doboare rata de mortalitate în cazul COVID 19 cu doar nouă paturi şi un tratament dedicat pe fiecare pacient în parte.
În cazul infecţiei cu SARS CoV2, mortalitatea în ATI la Spitalul de Boli Infecţioase Iaşi este de 50-52%, în condiţiile în care spitale de profil din SUA au înregistrat procente de 97%.
Începând de mâine, teoretic, aparatul de plasmafereză de la Centrul Regional de Transfuzii Sangvine de la Iaşi va pleca în alt oraş din cauza numărului mic de donatori şi a procedurilor efectuate.
Tratamentul aplicat în cazul bolnavilor de la Terapie Intensivă, inclusiv de la Iaşi, a fost experimentat mai întâi în alte ţări europene, SUA, Canada, dar bineînţeles şi Asia.
La Iaşi, s-au aplicat cinci astfel de tratamente la cinci pacienţi, dar rezultatele nu au fost chiar cele speculate în spaţiul mediatic. Plasma hiperimună este bună, doar poate în combinaţie cu alte medicamente.
„Toţi au beneficiat de acest tratament fără a avea efecte adverse. Din nefericire, din cinci, doar doi au ieşit din terapie intensivă, dar tratamentul în cazul celor doi nu a fost strâns legat de cel cu plasmă hiperimună. În cazul pacienţilor la care am administrat, nu am făcut vreo selecţie după statut social, vârstă sau numărul de comorbidităţi, ci după grupul ISO RH. Din nefericire, nu am observat nicio modificare în bine a stării de sănătate. Nici noi, şi nici studiile făcute la nivel european. Cu toate eforturile pe care le-am făcut împreună cu CRTS, nu s-a văzut nimic clar deocamdată, din păcate“, a declarat pentru Ziarul de Iași Florin Roşu, coordonatorul Compartimentului de Terapie Intensivă de la Spitalul de Boli Infecţioase.
Tratament miraculos, dar nu pentru toți pacienții
Înainte însă de aplicarea tratamentului cu plasmă convalescentă, a venit tratamentul miraculos, cu Remdesivir.
Medicamentul este administrat, însă, conform protocolului Ministerului Sănătăţii, în faze critice ale bolii, unde nu face decât să negativeze virusul, dar nu şi să vindece rănile lăsate de acesta în organism.
„Probabil , din punct meu de vedere, în momentul de faţă este singurul tratament care ar putea să combată SARS CoV2, dar, şi subliniez, administrat în fazele incipiente sau chiar în debutul tratamentului şi nu administrat cum am făcut până acum, în stadii agravate ale acestei patologii. Cred că dacă vom înlocui Plaquenil-ul şi Kaletra, cred, în fază incipientă cu Remdesivir-ul vom avea rezultate mult mai bune decât cele pe care le-am avut în momentul de faţă. Dar încă o dată spun, în cazul acestui medicament, România este la nivel de studiu“, a subliniat Florin Roşu.
Cazul asistentei din Botoșani, negativată, dar răpusă de COVID
Administrat în faze critice ale bolii, chiar la persoane tinere, aparent sănătoase, nu a dat însă rezultatele la care toţi specialiştii sperau. Este cazul asistentei medicale de la Botoşani, care s-a pierdut deşi toţi colegii credeau că au salvat-o.
„Ceea ce am observat la pacientul critic, pentru că aici am avut protocoalele de administrare, am observat o negativare a SARS CoV2 undeva la cinci zile de la prima doză. Aşa a fost şi la colega noastră de la Botoşani: administrarea a dus la negativarea acestui virus dar, la ea, efectele adverse pe care le-a lăsat acest ticălos de SARS CoV2 a făcut ca ulterior să apară decesul“, a mai adăugat Florin Roşu pentru sursa citată.
În ceea ce priveşte interferenţa tratamentelor, dat fiind vorba că majoritatea pacianţilor au Roşu a declarat că nu există repercusiuni evidente.
„Noi dacă gândim o schemă de tratament al unui pacient şi mai ales al unui pacient de la terapie intensivă, aceasta este extrem de laborioasă pentru că prezintă anumite particularităţi date de bolile asociate. Trebuie să o gândim în aşa fel încât să nu existe interacţiuni medicamentoase. Sigur, nu există tratament standardizat, aşa cum nu există boli, vorbind de comorbidităţi, ci doar există pacienţi pentru care, la fiecare, trebuie să facem un tratament, începând de la cel perfuzabil până la nutriţie enterală, parenterală, ancticoagulare etc. Toate sunt particularizate“, a mai spus medicul Florin Roşu pentru Ziarul de Iași.