de Cătălin Borangic, istoric:
Să vedem ce avem, ce-am pierdut și ce ne mai trebuie.
Trebuie spus că Iohannis, așa mut plimbăreț cum îl precede reputația, a fost un ultim bastion împotriva fanteziilor pesediste. Nu e puțin lucru, dar nici nu-i asigură nemurirea. Doar un al doilea mandat, vedem.
Principalul beneficiar este, în mod evident, PNL. Aici începe emisiunea Peneliștii au sau n-au talent.
Poate s-au grăbit să ia țara flendurită, dar suntem de acord că nu se mai putea.
Acum vor trebui să înceapă munca. Nu cred că se vor atinge de salarii, poziția lor e mai fragilă decât haina unui mort de astă vară.
Dar aș vrea să umble la pensiile speciale, la sinecurile tradiționale, la regiile de stat, câte mai sunt. Fără pașii ăștia vor aluneca previzibil într-un pesedism albastru-gălbui.
Dacă le cântă în flaute și cei mai de la dreapta lor, ajungem de unde am plecat, umblând pe buza cercului.
Să nu cădem în extaz. Un program dur de dreapta e cu adevărat dur și trebuie să vă amintiți poziția extremă față de asistații sociali. Dincolo de povestea destul de umflată cu întreținuții sociali, chiar există nenumărați oameni care au nevoie de ceilalți pentru a supraviețui. Măsuri sociale trebuie.
O altă legendă de-a dreapta este aia cum că piața se reglează singură, că schemele alea cu cerere-ofertă sunt cel mai bun motor economic. E o prostie vizibilă cu ochiul liber. Orice comerciant te fură la cântar, taie din calitate, subțiază supa, evită taxele sau scumpește cât poate. Dacă este nesupravegheat serios. Lăsați liberi prin târlă, liberalii și ciracii lor ajung rapid în zona asta.
De asta cred că PSD e necesar. Prostiile lui Iohannis cu dizolvarea, dispariția sau scoaterea din peisaj a PSD ului sper că nu le-a crezut nici măcar el, deși am dubii.
Curățați de bădălăi, olguțe și chivuțe, ieșiți din programul PSDM, pesediștii sunt - sau trebuie să fie - o echilibrare a eșichierului politic. Nu am emoții că acum partidul lor e mort. Aiurea! Priviți de câte ori s-au reinventat. Sper doar ca de data asta aripa maoistă să fie ejectată. Ca să ne fie tuturor mai lesne.
Așa ar fi fain, dar istoria are mersul ei. Trăim și vedem, vorba orbului.
Plusr încă nu prea contează. Sunt în scădere. Bașca, au de luptat cu caramitrizarea internă. Că nu par să se lepede de nazismele alea decât verbal și și atunci doar cu jumătate de gură.