Consilierii de probaÈ›iune din BotoÈ™ani se alături celor din BucureÈ™ti È™i alte 22 de judeÈ›e È™i anunță că protestează astăzi, între orele 09:00 È™i 13:00, prin întreruperea lucrului È™i staÈ›ionarea în faÈ›a sediilor serviciilor de probaÈ›iune.
Printr-un comunicat de presă remis redacÈ›iei, Sindicatul NaÈ›ional al Consilierilor din Serviciile de ProbaÈ›iune (SNCSP) transmite că se opune transformării consilierilor de probaÈ›iune în gardieni însărcinaÈ›i cu paza deÈ›inuÈ›ilor care îÈ™i vor executa pedepsele la domiciliu, prin supraveghere cu brățară electronică, aÈ™a cum prevede, în prezent, Proiectul de lege privind măsurile alternative de executare a pedepselor privative de libertate care urmează a primi votul final astăzi în Parlament.
Plasarea unor astfel de atribuÈ›ii în sarcina consilierilor de probaÈ›iune nu doar că este total nepotrivită (în raport cu pregătirea È™i poziÈ›ia acestora în cadrul sistemului de justiÈ›ie), dar, în plus, va afecta atât funcÈ›ionarea sistemului de probaÈ›iune, care se confruntă de câÈ›iva ani cu probleme grave legate de lipsa resurselor umane È™i materiale, cât È™i siguranÈ›a publică, în condiÈ›iile în care supravegherea viitorilor deÈ›inuÈ›i cu brățară electronică va fi deficitară.
Pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la consecinÈ›ele nefaste pe care le va avea acest proiect de lege dacă este adoptat de Parlament în forma actuală, consilierii de probaÈ›iune din BucureÈ™ti È™i alte 23 de judeÈ›e - Arad, ArgeÈ™, BistriÈ›a-Năsăud, BotoÈ™ani, Brăila, ConstanÈ›a, Covasna, DâmboviÈ›a, Dolj, Hunedoara, IaÈ™i, Ilfov, MehedinÈ›i, MaramureÈ™, MureÈ™, NeamÈ›, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea, Vrancea - au anunÈ›at că vor protesta astăzi, între orele 09:00 È™i 13:00, prin întreruperea lucrului È™i staÈ›ionarea în faÈ›a sediilor serviciilor de probaÈ›iune.
Potrivit celor mai recente date statistice, se arată în comunicatul de presă citat, în cele 41 de servicii de probaÈ›iune din întreaga È›ară lucrează în total 552 de consilieri de probaÈ›iune, care au în evidență aproape 100.000 de persoane condamnate pentru diverse infracÈ›iuni la pedepse neprivative de libertate (amânarea aplicării pedepsei, suspendarea pedepsei, măsurile educative aplicate minorilor), în 2017 înregistrându-se o creÈ™tere de aproximativ 30% a numărului de cazuri aflate în lucru față de anul 2016. Cu alte cuvinte, în medie, un singur consilier de probaÈ›iune supraveghează în jur de 200 de persoane condamnate, spre deosebire de colegii săi din alte țări europene, care gestionează cel mult 50 cazuri/consilier.
Prin comparaÈ›ie, în sistemul penitenciar îÈ™i execută pedeapsa în regim de detenÈ›ie în jur de 23.000 de condamnaÈ›i (de 4 ori mai puÈ›ini decât cei aflaÈ›i în supravegherea serviciilor de probaÈ›iune). De subliniat faptul că din 2013 până în prezent, ulterior intrării în vigoare a noului Cod Penal, numărul deÈ›inuÈ›ilor din penitenciare a scăzut cu aproximativ 10.000, iar numărul persoanelor aflate în supravegherea serviciilor de probaÈ›iune a crescut cu aproximativ 70.000, astfel că în prezent, din 5 persoane condamnate, doar una se află efectiv în penitenciar, celelalte 4 executând pedepse neprivative de libertate.
"Dintre cei 23.000 de condamnaÈ›i aflaÈ›i încă în penitenciar, putem estima că cel puÈ›in o treime ar putea beneficia de prevederile actuale ale proiectului de lege aflat în dezbaterea Parlamentului, urmând să execute restul de pedeapsă la domiciliu, prin supraveghere cu brățară electronică", precizează, în numele Sindicatului NaÈ›ional al Consilierilor din Serviciile de ProbaÈ›iune, Crina Mocanu, preÈ™edinte SNCSP.
În expunerea de motive, iniÈ›iatorii acestui proiect de lege estimează că pentru a putea face față noilor atribuÈ›ii, ar fi necesar să existe 5000 de consilieri de probaÈ›iune la nivel naÈ›ional (deci de 10 ori mai mulÈ›i decât în prezent), un obiectiv total nerealist È™i imposibil de atins în termenul prevăzut pentru acest lucru, de 180 de zile. DeÈ™i creÈ™terea numărului de consilieri este o măsură extrem de necesară având în vedere volumul de muncă din prezent, Strategia de dezvoltare a sistemului de probaÈ›iune propusă recent de Ministerul JustiÈ›iei prevede angajarea a doar 400 de noi consilieri până în 2020, măsură care nu este suficientă nici măcar pentru a acoperi deficitul de personal din condiÈ›iile actuale, fără a lua în calcul prevederile proiectului legislativ.
Cei 552 de consilieri de probaÈ›iune existenÈ›i la nivel naÈ›ional îÈ™i desfășoară activitatea cu precădere în oraÈ™ele reÈ™edință de judeÈ›, unde sunt situate sediile serviciilor de probaÈ›iune, la zeci sau sute de kilometri față de domiciliile persoanelor condamnate. Având în vedere lipsa de personal (sunt numeroase judeÈ›e unde nu există mai mult de 10 consilieri de probaÈ›iune), cât È™i distanÈ›ele semnificative care trebuie parcurse, este evident că sistemul de probaÈ›iune nu poate asigura în mod real supravegherea deÈ›inuÈ›ilor care, conform proiectului de lege, vor executa pedeapsa la domiciliu, cu brățară electronică, în cazul acestora fiind necesare o monitorizare permanentă, inclusiv pe timp de noapte, precum È™i intervenÈ›ii rapide în teren în cazul în care condamnaÈ›ii nu respectă condiÈ›iile de detenÈ›ie, un astfel de regim de lucru fiind specific instituÈ›iilor din sistemul de ordine publică , È™i nu serviciilor de probaÈ›iune.
Consilierii de probaÈ›iune, având în vedere specificul muncii lor (derularea întrevederilor cu persoanele supravegheate È™i controlul modului în care acestea respectă È™i execută obligaÈ›iile stabilite prin sentinÈ›a penală, colaborarea cu instanÈ›ele de judecată È™i alte instituÈ›ii, derularea de programe de reintegrare socială a infractorilor etc.) îÈ™i desfășoară activitatea pe timpul zilei, în regim de 8 ore/zi, cinci zile pe săptămână. De asemenea, consilierii de probaÈ›iune nu sunt instruiÈ›i în tehnici speciale de intervenÈ›ie în situaÈ›ii cu potenÈ›ial violent, iar serviciile de probaÈ›iune nu dispun de È™oferi È™i nici de autoturisme.
Nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere faptul că profesia de consilier de probaÈ›iune presupune o activitate complexă, care vizează controlul modului în care persoanele respectă măsurile È™i obligaÈ›iile stabilite de instanță, precum È™i intervenÈ›ii la nivel psiho-social, toate având ca obiectiv reintegrarea socială a infractorilor È™i prevenirea comiterii unor noi infracÈ›iuni de către aceÈ™tia. Consilierii de probaÈ›iune au la bază studii de drept sau È™tiinÈ›e sociale (psihologie, sociologie, asistență socială), iar reducerea rolului lor la cel de simpli paznici sau gardieni ai deÈ›inuÈ›ilor supravegheaÈ›i prin brățară electronică ar reprezenta o îndepărtare semnificativă de la misiunea de bază a sistemului de probaÈ›iune È™i scopul pentru care a fost creat acesta.
"ReprezentanÈ›ii sindicali ai consilierilor de probaÈ›iune au transmis obiecÈ›iile de mai sus către membrii Comisiei juridice a Camerei DeputaÈ›ilor atât în scris, cât È™i verbal, replica ulterioară a preÈ™edintelui comisiei, deputatul Eugen Nicolicea, reprodusă de canalele de televiziune, fiind că “cei de la probaÈ›iune au venit doar să se plângă, nu să aducă È™i soluÈ›ii”. SNCSP subliniază că ceea ce se interpretează, în mod greÈ™it, drept “plângeri” reprezintă de fapt trista realitate a sistemului de probaÈ›iune, care, neglijat ani de-a rândul de toate guvernările, este brusc redescoperit de diverse forÈ›e politice ca “soluÈ›ie” miraculoasă la fel de fel de probleme ale sistemului penitenciar din România", transmite Sindicatul NaÈ›ional al Consilierilor din Serviciile de ProbaÈ›iune.