Botoșănenii sunt cei mai mari producători de usturoi din România, judeÈ›ul nord-estic extrem deÈ›inând, prin munca a zeci de fermieri, cea mai mare suprafață de teren cultivat în acest sens. Aceasta, în ciuda faptului că ramura cunoaÈ™te o involuÈ›ie considerabilă la nivel naÈ›ional, cauzată, pe de o parte, de costurile mari de producÈ›ie, prelucrare tehnică È™i transport, iar, pe de altă parte, de deficitul de soiuri autohtone.
Cultivatorii de usturoi vor putea primi în 2020 un sprijin financiar de 14.248,8 lei/hectar (maximum 3.000 euro/hectar) prin schema de ajutor de minimis privind susÅ£inerea producÅ£iei de usturoi, potrivit unui proiect de Hotărâre publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii ÅŸi Dezvoltării Rurale (MADR).
Resursele financiare alocate în acest sens de la bugetul de stat depăşesc 7,5 milioane de lei, respectiv 1,58 milioane de euro.
Valoarea totală a ajutorului de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi suma de 20.000 euro, echivalent în lei, pe durata a trei exerciÅ£ii financiare, adică exerciÅ£iul financiar în cauză ÅŸi două exerciÅ£ii financiare precedente.
Astfel, cei care vor să beneficieze de aceste ajutoare de minimis pentru cultura de usturoi trebuie să deÅ£ină o suprafaţă cultivată cu usturoi de minimum 3.000 de metri pătraÅ£i, să valorifice o cantitate de usturoi de minimum 3.000 de kilograme/hectar dovedită cu documente justificative, să fie înregistraÅ£i în evidenÅ£ele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafeÅ£ele cultivate cu usturoi la data depunerii cererii ÅŸi să deÅ£ină Registrul de evidenţă a tratamentelor cu produse de protecÅ£ie a plantelor, conform modelului prevăzut în anexe, completat cu tratamentele aplicate culturii ÅŸi o copie a filelor din Registrul agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ teritorială se află terenul utilizat în anul de cerere, din care să rezulte suprafeÅ£ele cultivate cu usturoi.
MADR, prin direcÅ£iile pentru agricultură judeÅ£ene ÅŸi a municipiului BucureÅŸti, efectuează inspecÅ£ii în teren, pe parcursul perioadei de vegetaÅ£ie a culturilor de usturoi ÅŸi verifică permanent modul de respectare a prevederilor prezentei hotărâri de către beneficiarii sumelor reprezentând sprijin financiar prevăzut de schema de ajutor de minimis.
„ReprezentanÅ£ii direcÅ£iilor pentru agricultură judeÅ£ene, respectiv a municipiului BucureÅŸti, având în vedere cererea de înscriere în program ÅŸi declaraÅ£ia pe propria răspundere prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. e) ÅŸi în baza notificării scrise a solicitanÅ£ilor, transmisă prin email, fax sau poÅŸta, verifică existenÅ£a culturii ÅŸi evaluează producÅ£ia înainte de recoltare, potrivit fiÅŸelor prevăzute în anexa nr. 4 ÅŸi sunt direct răspunzători de veridicitatea datelor", se arată în document.
În anul de cerere 2020, valorificarea producÅ£iei de usturoi se face în perioada 1 iulie - 20 noiembrie, iar documentele justificative care să ateste valorificarea producÅ£iei se depun la direcÅ£iile pentru agricultură judeÅ£ene, respectiv a municipiului BucureÅŸti până la data de 27 noiembrie.
În situaÅ£ia în care, după centralizarea tuturor situaÅ£iilor privind sumele necesare reprezentând ajutor de minimis, se constată depăşirea sumei maxime prevăzute, valoarea ajutorului de minimis care se acordă per beneficiar poate fi redusă în vederea încadrării în buget.
Cursul de schimb pentru acordarea acestui sprijin este de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30 septembrie 2019.
În ultimii ani, România a înregistrat un declin cu aproape 20% la producÅ£ia de usturoi, de la circa 67.000 de tone în 2010, la numai 55.000 de tone în 2017, în timp ce importurile au crescut semnificativ pentru a asigura consumul intern.
SuprafaÅ£a cultivată cu usturoi în anul 2017 a fost de 9.974 hectare, de pe care s-a obÅ£inut o producÅ£ie de 55.673 tone. Comparativ cu anul 2010, în anul 2017 producÅ£ia de usturoi a scăzut cu 11.500 tone, arătau anul trecut datele statistice ale MADR prezentate în momentul lansării acestui program de sprijin.
JudeÅ£ele cu cele mai mari suprafeÅ£e cultivate cu usturoi sunt: BotoÅŸani, Dolj, IaÅŸi, MehedinÅ£i, Suceava, Teleorman ÅŸi TimiÅŸ. În urma analizei datelor comunicate de direcÅ£iile pentru agricultură judeÅ£ene a rezultat o suprafaţă medie a exploataÅ£iei de 0,22 ha. Circa 62% din totalul exploataÅ£iilor cultivate cu usturoi au dimensiuni cuprinse între 0,004 ha ÅŸi 1 ha.
La nivelul României, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kg, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezintă 2,2 kg, respectiv 1,41% din consumul total de legume.
„Deficitul de producÅ£ie la cultura de usturoi cultivat în câmp se datorează costurilor mari de producÅ£ie, deficitului de sămânţă din soiuri autohtone, lipsa gamei de maÅŸini ÅŸi utilaje necesare aplicării tehnologiei precum ÅŸi slaba asociere a producătorilor agricoli. Lipsa spaÅ£iilor destinate condiÅ£ionării (sortare, ambalare etc.) ÅŸi păstrării corespunzătoare a usturoiului a creat dificultăţi în valorificarea producÅ£iei către piaţă, ceea ce a condus la creÅŸterea importului de usturoi", se spunea în nota de fundamentare a proiectului iniÅ£ial.
În anul 2017, România a importat 6.095,26 tone usturoi. Având în vedere consumul de usturoi de 43.603 tone/an se constată un deficit de usturoi de 14.435 tone. Principalele ţări din UE de unde România aduce usturoi sunt: Olanda, R. Cehă, Spania, Ungaria, Germania, Grecia, FranÅ£a, Polonia, Bulgaria, iar din ţările terÅ£e: Turcia, China, Egipt ÅŸi Moldova. Ponderea importurilor din ţări terÅ£e este de 3% din totalul schimburilor comerciale pentru anul 2017.