PREȚUL dureros al salariilor majorate: "Să mărim, dar să ne pregătim să dăm şi afară!"
BOTOSANI

Suntem cu toţii de acord că era necesară o majorare a salariilor funcţionarilor din primării, însă ce s-a întâmplat ulterior deciziei Curţii Constituţionale, care a fost de acord cu alte majorări, fără ca Guvernul să ofere şi o pârghie legală, a dus la situaţii cel puţin greu de gestionat.

PREȚUL dureros al salariilor majorate: "Să mărim, dar să ne pregătim să dăm şi afară!"

   FOTO: Ştiri.Botoşani.Ro

Hotărât lucru, unele salarii din primării erau mici, prea mici pentru responsabilitatea pe care o împart funcţionarii acestor instituţii. Ca atare, majorarea cu 20% era necesară, măcar pentru cei ale căror salarii se apropiau de minimum pe economie, deşi sunt funcţionari cu studii superioare, calificaţi pentru posturile pe care le ocupă.

Însă majorarea cu 40%, cu care Curtea Constituţională a fost de acord, dar care nu a fost urmată de un act normativ care să ofere şi un cadru legal în acest sens, vine ca un tsunami în bugetele primăriilor.

De exemplu, Primăria Municipiului Botoşani. În repetate rânduri, primarul Cătălin Flutur a atras atenţia asupra faptului că, la momentul la care s-a decis această majorare, nu s-a indicat şi sursa financiară care s-o acopere. Presată de propriii salariaţi, municipalitatea a aprobat, prin semnătura viceprimarului Cosmin Andrei, această majorare, cu condiţia ca în momentul în care Curtea de Conturi va imputa sumele cheltuite în plus, în lipsa unui act normativ, funcţionarii care au beneficiat de această mărire de salariu să returneze sumele. Până atunci, însă, Primăria trebuie să se descurce cu bani puţini şi cu o multitudine de obligaţii.

Dar să reluăm povestea de la început.

"Salariile totale ale celor din aparatul propriu, din instituţiile din subordinea Primăriei- instituţiile de cultură- Teatrul Mihai Eminescu, Teatrul Vasilache şi Filarmonica de Stat, apoi asistenţa socială- Serviciul Public Local de Asistenţă Socială (SPLAS), apoi Poliţia Locală şi Direcţia de Servicii Publice, Sport şi Agrement- asta înseamnă aparatul propriu şi instituţiile din subordine care au ordonatori terţiari de credite. Creşterile salariale care ne-au venit prin hotărâri de guvern- acei 20% care s-au dat la toată lumea, apoi au mai venit două hotărâri de guvern (HG) prin care s-au mărit salariile la cei din instituţiile din cultură şi la cei de la SPLAS şi aici a apărut o inechitate după aceste măriri între aparatul propriu şi ceilalţi care au primit majorări prin HG. Toate aceste salarii, adunate la un loc, plătite de Primărie din fonduri proprii, (primăria mai plăteşte şi salariile din învăţământ din sumele de echilibrare, apoi la cei din Spitalul de Recuperare şi Spitalul de Pneumoftiziologie, şi la medicii şi cadrele medicale din medicina şcolară, care tot de la stat vin). Ce nu ne-a venit nouă de la bugetul de stat este resursa pentru obligaţia de a plăti 9 milioane de lei doar prin acele HG pentru instituţiile de cultură şi SPLAS. Numai că în decembrie a apărut hotărârea Curţii Constituţionale prin care se nivelează salariile la nivelul cel mai mare şi pentru toţi ceilalţi. Şi au apărut acele solicitări care la primul nostru calcul era de 34 milioane de lei doar pentru cei din aparatul propriu, dar tot sub ordonatorul principal de credite există şi Poliţia Locală, care are aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi precum şi angajaţii DSPSA plus Evidenţa Informatizată a Persoanei. Şi atunci, adunând toate aceste sume necesare, am ajuns la 37 de milioane de lei. Drepturi salariale care ne-au venit prin HG sau prin decizia CCR. Ei bine, noi avem venituri proprii din taxe şi impozite de 36 de milioane", explică primarul Cătălin Flutur.

Şi dacă nu s-ar face majorările salariale la Poliţia Locală, DSPSA şi Evidenţa Persoanei, ar fi cheltuieli cu salariile de 34 de milioane. În condiţiile unui buget de venituri de 36 de milioane. Ce ar trebui să se întâmple cu cele două milioane de lei rămase? Tot!

Mai exact, din banii rămaşi ar trebui să se plătească subvenţia la termie- ajunsă la 10 milioane de lei, apoi subvenţia la transportul local pentru pensionari şi elevi- 5 milioane de lei, apoi ratele şi dobânzile pentru creditele contractate de primărie, la care se adaugă factura la iluminatul stradal, salubrizarea oraşului, toate utilităţile la şcoli, grădiniţe şi instituţiile din subordine, indemnizaţiile consilierilor locali, uniformele şi combustibilul poliţiştilor locali plus cheltuielile de funcţionare efectivă- de la programe informatice la hârtia de scris folosită în instituţii, tot, tot, tot.

În total- cheltuieli de funcţionare de 121 de milioane de lei! Şi nu am vorbit deloc despre dezvoltarea municipiului şi despre investiţii!

Însă la cele 36 de milioane de lei reprezentând veniturile din taxe şi impozite se mai adaugă cota din impozitul pe venitul global (IVG), plătit de salariaţi statului şi care, într-un procent de 41,75%, se întorc în bugetul local. Restul impozitelor se duc la bugetul naţional, de unde se împart pentru echilibrarea bugetelor unităţilor administrativ- teritoriale care nu se descurcă nici cât Botoşanii.

Problema este că nici banii din IVG nu sunt suficienţi pentru susţinerea cheltuielilor curente şi nici să "umbli" la taxele şi impozitele locale, astfel încât să sporeşti banii care ajung în bugetul local, nu se poate.

Şi atunci care sunt soluţiile? "Noi nu vrem pomană, vrem să ni se dea din ceea ce se produce la noi în judeţ, ceea ce produc agenţii econominci botoşăneni care au fost trecuţi la marii contribuabili. Ca să ne echilibrăm aceste sume şi să putem merge pe un buget normal pentru a ne plăti obligaţiile curente. Ca să nu mai spunem de dezvoltare, că avem şi noi obligaţii", adaugă Cătălin Flutur.

Cum ar fi de exemplu cartierul ANL din Alfaland, unde, pe lângă blocuri, are nevoie de viabilizarea precum şi de utilităţi, toate acestea costând în jur de 12 milioane de lei. Sau locuinţele sociale din Cişmea unde e nevoie de utilităţi.

Şi aşa, brandul municipiului Botoşani, care se laudă cu trei instituţii de cultură proprii- cele două teatre şi filarmonica-, finanţate din venituri proprii, devine un soi de "blestem". Şi asta pentru că alte municipalităţi nu au povara financiară de a suporta majorările salariale aplicate- pe drept, de altfel, instituţiilor de cultură. La fel, municipiul Botoşani mai are termie, spre deosebire de alte municipii, ca Bistriţa sau ca Piatra Neamţ.

Până una- alta, ce vom face în continuare în condiţiile în care nu există certitudinea că vor apărea soluţiile potrivite? Se va trece la reduceri. Reduceri ale programului de iluminat public, reduceri ale străzilor de măturat.

"Noi vom încerca să găsim soluţii în condiţiile date dar nu ştiu cum vom proceda. Poate vom fi nevoiţi să reducem iluminatul public cu o oră pe zi- jumătate de oră seara, jumătate de oră dimineaţa, deci adaptăm nişte programe, poate vom fi nevoiţi să măturăm o stradă nuzilnic, ci o dată la două zile. Cert este că au fost date nişte măsuri fără a se gândi o analiză serioasă- care sunt efectele acestor măsuri în timp. Am înţeles şi de ce s-au dat aceste măsuri, dar efectele? Şi din păcate toate se vor sparge în capul primarului", conchide Cătălin Flutur.

Ca să avem o imagine completă, să spunem şi că Primăria cu aparatul propriu, Evidenţa Persoanei, Centrul pentru Turism, Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi SPLAS au 216 salariaţi. Lor li se adaugă 58 de salariaţi de la Filarmonică, 86 de salariaţi de la Teatrul Mihai Eminescu şi 28 de la Teatrul Vasilache. Vreo 500 în total.

Municipiul Botoşani ca municipiul Botoşani, că se mai descurcă. Dar ce se întâmplă în comune care nu stau aşa de bine la capitolul venituri proprii, care nu au agenţi economici care să asigure taxe şi nici salariaţi care să întoarcă de la bugetul central cota de IVG?

Comuna Ungureni, de exemplu. Primarul Ilie Ivanache estimează că anul acesta se va descurca cu banii, dar nu ştie ce se va întâmpla la anul.

"Pot să spun că din fericire, am 12 posturi vacante la primărie, doar 28 fiind ocupate. Cu majorarea salarială ne descurcăm, cel puţin anul acesta. Cât despre mărirea salariilor, eu spun că e corect, oamenii muncesc mult şi merită salarii mai mari. Mai ales la noi, la Ungureni, unde sunt atâtea posturi libere. E dreptul omului, eu întotdeauna am fost pentru dreptul omului, şi aşa nu s-au mărit salariile de atâta timp. Un funcţionar din Primărie, cu 30 de ani vechime, ia cât ia un muncitor şi nu mi se pare normal", explică primarul Ilie Ivanache. Potrivit acestuia, sunt însă şi primării în care veniturile nu acoperă salariile celor din Primărie.

Comuna Corlăteni, sărăcuţă şi dezavantajată şi recent, la ultima împărţire a banilor de la buget.

"Mâine vom avea o şedinţă cu salariaţii, cu domnul secretar şi vom vedea bugetul. O să vedem cu vom face, o să ne mai consultăm. Am primit o recomandare de la domnul Drăghici (Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, n.r.)- să mărim, dar să ne pregătim să dăm şi afară. Oricum nu-i completă schema de personal la noi, s-au şi pensionat câţiva. Dar o să vedem", explică primarul de Corlăteni, Cătălin Gavril.

Comuna Mihăileni

"N-am majorat salariile decât cu 20%, banii care sunt daţi prin ordonanţă. Sunt convins că mă încurc dacă majorez mai mult dar am aplicat principiul precauţiei. Dacă am făcut doar majorările impuse, ne descurcăm, deocamdată nu am mers pe hotărârea Curţii Constituţionale. Dacă o să-mi sară oamenii în cap, pot să mă dea în judecată, altceva ce pot face. E o capcană! Dacă eu măresc salariile, tot mie îmi revine sarcina de a-i da afară pentru că dacă nu am buget, trebuie să reduc personalul sau cheltuielile de funcţionare. Dar este loc sub soare pentru toată lumea şi- fără să fiu maliţios, cred că salariile acoperă volumul de muncă. Avem şi câteva posturi vacante, vreo două- trei, dar aparatul tehnic al primarului este acoperit", declară primarul comunei, Laurenţiu Barbacariu.

Comuna Ripiceni, unde primarul Gabriel Talef se declară revoltat!

"Nu ne vom descurca cu bugetul pe care îl avem. Am stat ieri cu contabila până seara, am luat-o pe toate părţile. Dacă 20% dau la salariaţi, nu am plafon, nu am nimic. Dacă mă duc mai sus, vor să dea 40%, vor să dea 25%, este ceva fabulos! Ceea ce a făcut ministrul Olguţa Vasilescu, de-a aruncat pisica pe noi, ne-a omorât efectiv! Nu am nicio soluţie. Am să fac o şedinţă cu oamenii şi o să le spun: fraţii mei, vă dau 20% dar să nu mă întrebaţi după aceea, peste câteva luni, că de ce nu ne luăm salariile? Asta este! Mergeţi la sindicat, mergeţi la ministere, daţi în judecată, eu pot să vă dau şi 50%, cât îmi permite ordonanţa 2, şi eu aş fi bucuros să pot să iau omul de urechi: băi, fă treabă că ai salariu mare, dar să am şi sursa de finanţare! Ei ne-au aruncat pisica la noi- măriţi! Dar nu ne-au dat şi sursa. Eu trebuie acum să tai din toate cheltuielile, o să fac şedinţă de Consiliu Local şi o să le spun: fraţii mei, să nu mă întrebaţi de ce o să-şi dea în cap noaptea că nu mai avem iluminat public, că de ce nu mai plătesc gunoiul şi o să vină o dată pe lună după gunoi, să miroase toată comuna, o să dăm foc la gunoi pe dealuri, trebuie să renunţ la utilităţi. Eu am aceleaşi sume lunare, nu am alte surse. Noi suntem comune mici, sărace, vai de zilele noastre, nu avem încasări. E o realitate cruntă, cea în care trăim", susţine Gabriel Talef, primarul comunei Ripiceni.

Comuna Văculeşti

"N-o să ne descurcăm şi nici nu mărim deocamdată. Am aplicat majorarea de 20%, dar cealaltă majorare, aşteptăm... să vină organele de control şi să ne spună dacă aceeaşi părere. Vor fi nişte creşteri salariale fără un act normativ. Drepturile salariale majorate sunt binevenite însă trebuie să facem nişte reduceri. Nu ne-am hotărât de unde, dar cred că tot din cheltuielile de funcţionare vom tăia pentru că avem nevoie de bani la proiecte europene pentru partea de cofinanţare, studiile de teren- asta se fac pe banii noştri şi dacă vrem proiecte, trebuie să le facem, altfel nu se poate", spune Sorin Gânga, primarul comunei Văculeşti.

În concluzie, iei de pe un umăr şi pui pe celălalt. Se rezolvă problema salariilor, dar apar alte probleme în funcţionarea primăriilor. Şi atunci, la ce soluţii se vor mai gândi guvernanţii?

 

Spune-ne opinia ta