Primarul orașului Ștefănești, Florin Buțura, a făcut un apel la solidaritate pentru toți botoșănenii care cred că pot ajuta la refacerea Bisericii Sfânta Parascheva din orașul Ștefănești. Lăcașul de cult are șarpanta distrusă de intemperii și necesită lucrări urgente.
Specialiștii spun că Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Ștefănești este o construită în anul 1640 pe fundațiile unei biserici mai vechi, în timp ce izvoarele culturale locale spun că aceasta a fost construită chiar de Ștefan cel Mare.
Primăria de la Ștefănești solicitase alocarea unei sume din Fondul de intervenție aflat la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2019, pentru efectuarea unor lucrări de refacere a lăcașului de cult, dar Guvernul Dăncilă a preferat să aloce în acest an bani doar pentru localitățile a căror primari provin, în general, din rândul membrilor PSD, sau apropiați ai acestora. Un stil de lucru complet păgubos, dar căruia suntem tributari de 30 ani, fiind aplicat de orice partid aflat la guvernare, fără excepții.
“Dragii mei, vă invit cu drag să fiți parte la această lucrare și să dați vestea mai departe! Biserica noastră a așteptat destul. Avem proiectul, avem aprobarea de începerea lucrărilor și puțini bani. Lucrările nu mai pot fi amânate, de aceea fac apel la toți cetățenii de bună credință , să contribuim fiecare, cu ce putem, la renașterea acestui monument istoric. Orice ajutor, de la persoane fizice sau juridice, este mai mult decât binevenit. În curând, Biserica Ortodoxă de pretutindeni o va prăznui pe Cuvioasa Maică Parascheva. Haideți s-o cinstim și noi, iar prin ajutorul pe care-l putem da, acest lăcaș, care-i poartă numele, să-și recapete funcționalitatea! Vă mulțumesc pentru înțelegere și să ne vedem sănătoși la biserică, alături de părintele paroh HARAGA ZAMFIR, la slujba din ziua de 14 octombrie!”, scrie primarul orașului Ștefănești, Florin Buțura, într-un apel public lansat pe rețelele de socializare.
Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Ștefănești este inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, iar ansamblul este format din 2 obiective, respectiv Biserica "Cuvioasa Paraschiva", și turnul clopotniță al bisericii, care datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
În prezent, în legătură cu acest monument istoric, circulă două teorii: prima, cea susținută de tradiția locală, este aceea că biserica este o ctitorie a lui Ștefan cel Mare (1457-1504) sau a lui Ștefăniță Vodă (1517-1527). Ca de obicei, izvoarele culturale locale nu sunt luate în considerare de specialiști, fiind considerate doar simple speculații.
Cea de-a doua teorie, este susținută de către specialiști pe baza caracteristicilor arhitectonice actuale ale construcției, și afirmă că lăcașul datează din secolul al XVII-lea. Totuși, inclusiv cercetările arheologice efectuate în ultimii ani la Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Ștefănești recunosc că actualul lăcaș de cult a fost construit pe fundația unei biserici mai vechi.
Biserica "Cuvioasa Parascheva" din Ștefănești este însă un adevărat un punct de referință în istoria micului oraș de pe marginea Prutului. Potrivit legendelor locale, pe sub actuala Biserică "Cuvioasa Parascheva" se afla o poartă de acces într-un tunel subteran, suficient de larg și de înalt ca să poate fi străbătut călare, iar celălalt capăt al său se afla la Lehnești, unde erau adăpostite hergheliile domnești. Satul Lehnești a fost înghițit însă de apele Prutului în 1975, când a fost construit lacul de acumulare de la Stânca Costești.
Și tot izvoarele locale au o adevărată poveste despre acest locaș de cult. În iunie 1476, la ordinul sultanului, tătarii din Crimeea, conduși de Eminek Mârza, au năvălit în nordul Moldovei. Ștefan cel Mare se îndreaptă atunci cu cavaleria înspre nordul țării, rămas fără apărare. Pe când se întorceau cu o pradă bogată, tătarii au fost ajunși de moldoveni în dreptul localității Ștefănești de pe malul Prutului.
Oștile moldovenești conduse de Ștefan cel Mare îi înfrâng pe tătari, iar cei scăpați cu viață sunt urmăriți și împuținați până la Nistru. Potrivit tradiției locale, în amintirea victoriei purtate împotriva tătarilor, Ștefan cel Mare ar fi construit această biserică la Ștefănești. Ultimele cercetări arheologice au demonstrat posibilitatea, în lipsa pisaniei originare, ca biserica veche din Ștefănești, ale cărei fundații au fost îngropate în fundația actualei biserici, să fi fost ctitorită în ultimii ani ai domniei lui Ștefan cel Mare.
Toate aceste argumente, dar și multe altele, par însă că nu au avut nicio valoare în alocarea resurselor financiare de la buget.
De altfel, asta l-a și determinat pe primarul orașului Ștefănești, Florin Buțura, să aibă o adevărată explozie de furie în urmă cu ceva mai bine de o lună, când a fost făcută publică Hotărârea de Guvern prin care s-a aprobat alocarea sumei de 2,18 milioane lei din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2019, pentru efectuarea unor lucrări la obiectivele afectate ca urmare a calamităților naturale produse în anul 2019. ” Mulțumim din inimă partidului și doamnelor (premier și senator )! ȘTEFĂNEȘTI-ul nu există pe lista lor de priorități. La ȘTEFĂNEȘTI au fost afectate : Casa de cultură, biserica, drumurile, școala ...Chiar nu contează????”, își exprima la acea vreme supărarea pe pagina personală de socializare Florin Buțura.
Cum astăzi, deși există toate aprobările necesare, nu există resurse financiare pentru refacerea lăcașului de cult lăsat de Ștefan cel Mare, localnicilor din Ștefănești nu le-a mai rămas decât să apeleze la spiritul civic al populației, un spirit civic care a refăcut alte zeci de monumente de cultură din România, și care nu a rămas insensibil la astfel de apeluri.