O fundație cumpără păduri pentru a opri defrișările

200 de mii de hectare de pădure, de unde să nu se mai taie nicio creangă, să nu se vâneze şi să nu se construiască hidrocentrale. Aşa arată, pe hârtie, proiectul înfiinţării şi protejării Parcului Naţional Făgăraş. Demersul este oficial blocat de doi ani. O fundaţie din Braşov dovedeşte însă că proiectul e perfect viabil şi ar putea face din România ţara cu cel mai mare parc naţional împădurit, din Europa.

O fundație cumpără păduri pentru a opri defrișările

Sute de hectare sunt afectate de tăierile de pădure în Masivul Făgăraş. O simplă comparaţie a imaginilor de acum, din satelit, cu cele dinainte de 2005 vorbeşte de la sine despre amploarea defrişărilor. Dacă mai punem la socoteală şi partidele de vânătoare desfăşurate în zonă şi microhidrocentralele care ajung să confişte cu totul apa pâraielor din Munţii Făgăraş, înţelegem dezastrul de acolo.

Situaţia nu este mai puţin gravă nici în Munţii Leaota sau Iezer-Păpuşa.

Claudiu Loghin, jurnalist Digi24: „Survolăm zona vârfului Roşu, din masivul Iezer-Păpuşa. Aici, suprafaţa afectată de tăierile ilegale de pădure este de peste 300 de hectare. Imaginile filmate din elicopter vorbesc de la sine despre amploarea tăierilor ilegale de pădure din Iezer-Păpuşa”.

2005 este anul în care statul a retrocedat proprietarilor de drept cele mai multe păduri naţionalizate de comunişti. N-a putut controla tăierile masive de arbori şi aşa s-a ajuns, spun specialiştii, la mii de hectare defrişate ilegal.

Fundaţia Conservation Carpathia din Braşov a început, în 2009, un proiect de conservare a pădurilor din zonă. A cumpărat 21 de mii de hectare, cu unicul scop de a le proteja. Cinci dintre acestea sunt în Munţii Făgăraş. Fundaţia a cumpărat şi 600 de hectare de pădure defrişată, pe care a plantat 1,5 milioane de puieţi de fag, brad, paltin, scoruş sau molid.

„Pe zonele respective au existat foarte multe drumuri de tractor, drumuri, căi de colectare a lemnului ilegale, făcute cu buldozerul, în anii când s-au tăiat pădurile şi am demolat circa 20 de kilometri de astfel de drumuri. S-au acoperit iniţial şanţurile cu resturi de lemn, s-au construit nişte baraje de lemn, s-a acoperit totul cu pământ şi s-a redat panta transversală, în aşa fel încât să fie panta terenului care a fost iniţial”, explică Mihai Zotta, director tehnic Fundaţia Conservation Carpathia.

Sursa: Digi24.ro

Citeste mai mult AICI

 

Spune-ne opinia ta

Vezi alte știri publicate de Stiri Botosani

Doi independenţi din Botoșani se susţin reciproc la alegerile locale. „Împărtăşim aceeaşi viziune”

astăzi, 09:45
7

Doi candidaţi independenţi la alegerile locale au decis să se susţină reciproc. Bogdan Cărăuşu şi profesorul Cristina Bălăucă candidează pentru Consiliul Local Botoşani şi, respectiv, C...

Botoșăneanca Renate Weber cere ministrului Muncii date privind liberele părinţilor pentru supravegherea copiilor, la suspendarea cursurilor

astăzi, 09:36
26

Avocatul Poporului (AP), prin persoana botoșănencei Renate Weber, îi solicită ministrului Muncii, Violeta Alexandru, date privind zilele libere solicitate de părinţi pentru supravegherea co...

Accident rutier provocat de un șofer cu o alcoolemie uriașă

astăzi, 09:31
35

Un accident de circulație a avut loc joi, pe Bulevardul Victoriei din Dorohoi. Un bărbat de aproximativ 43 de ani, din Dorohoi, s-a urcat beat criță la volan și a ajuns cu mașina pe scuarul dint...