Studiul a analizat nivelul de dezvoltare a tehnologiei limbajului pentru 30 dintre cele aproximativ 80 de limbi europene. Expertii au ajuns la concluzia ca sustinerea digitala pentru 21 dintre cele 30 de limbi este "inexistenta" sau, in cel mai bun caz, "slaba".
Studiul, elaborat de peste 200 de experti si documentat in 30 de volume ale Seriei de studii META-NET, a evaluat nivelul actual de sustinere a tehnologiei limbajului pentru fiecare limba in patru domenii diferite: traducerea automata, interactiune prin vorbire, analiza de text si disponibilitatea resurselor lingvistice.
Un numar de 21 de limbi din totalul de 30 analizate (70%) au fost plasate de catre experti in cea mai slaba categorie, cu "sustinere slaba sau inexistenta", la cel putin unul dintre cele patru domenii. Multe dintre limbi, precum islandeza, letona, lituaniana si malteza, au primit acest scor slab la toate cele patru domenii. La celalalt capat al spectrului, nicio limba nu a fost considerata ca avand "sustinere excelenta", doar limba engleza a fost evaluata ca avand "sustinere buna", urmata de limbi precum franceza, germana, italiana, olandeza si spaniola cu "sustinere moderata". Limbi precum basca, bulgara, catalana, greaca, maghiara si polona au "sustinere fragmentara", ceea ce le plaseaza printre limbile cu risc ridicat.
Limba romana are "sustinere fragmentara" la trei dintre cele patru domenii evaluate. Este vorba despre traducerea automata, analiza de text si disponibilitatea resurselor lingvistice. Pentru domeniul interactiune prin vorbire, limba romana a fost inclusa la categoria "sustinere slaba".
"Rezultatele studiului nostru sunt deosebit de alarmante. Majoritatea limbilor europene au foarte putine resurse, iar unele sunt complet neglijate. In acest sens, existenta multora dintre limbile noastre nu este garantata pentru viitor", a declarat profesorul Hans Uszkoreit, coordonatorul META-NET, director stiintific al Centrului de Cercetare in Inteligenta Artificiala din Saarbrucken, Germania, si co-editor al studiului.
realitatea.net
