O instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a dezbătut joi contestaţia depusă de Raluca Stăncescu şi de partenerul său, Cătălin Stavără, faţă de decizia Curţii de Apel Suceava care, la propunerea procurorilor DNA, au prelungit mandatul de arestare pentru cei doi. În urma dezbaterii, judecătorii supremi au admis contestaţiile celor doi, ca atare:

"Dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv dispusă faţă de inculpaţii Stavără Cătălin şi Stăncescu Raluca cu măsura preventivă a controlului judiciar, pe o durată de 60 de zile, începând cu data de 24 august 2017. Pe timpul controlului judiciar, inculpaţii Stavără Cătălin şi Stăncescu Raluca trebuie să respecte şi următoarele obligaţii: - să nu se apropie de partea vătămată şi de martorii... şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale. În baza dispoziţiilor art.215 alin.3 Cod procedură penală atrage atenţia inculpaţilor că, în caz de încălcare cu rea-credinţă a obligaţiilor care le revin, măsura controlului judiciar se poate înlocui cu măsura arestului la domiciliu sau măsura arestării preventive. Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaţilor Stăncescu Raluca şi Stavără Cătălin de sub puterea mandatelor de arestare preventivă", se arată în decizia instanţei, aceasta fiind definitivă.

Drept urmare, prim-procurorul suspendat al judeţului şi partenerul său vor fi eliberaţi din arest preventiv, la mai bine de o lună de la reţinerea sa, din dispoziţia anchetatorilor DNA Suceava.

Potrivit anchetatorilor DNA, în cursul lunii octombrie 2015, Raluca Stăncescu, folosindu-se de autoritatea conferită de funcţia sa, a exercitat, împreună cu Cătălin Stavără, acte de constrângere psihică asupra unei persoane. Cei doi au încercat să determine persoana respectivă să cedez în mod injust dreptul de proprietate asupra a două imobile (apartament şi garsonieră), situate în municipiul Botoşani, în favoarea unei rude a inculpatului Stavără Cătălin. Prin constrângerea psihică exercitată, Stăncescu şi Stavără au urmărit să-i inducă persoanei respective o stare de temere prin aceea că în situaţia exprimării unui refuz, va suferi repercusiuni specifice răspunderii penale prin demararea unor cercetări faţă de persoana sa şi a membrilor familiei sale, vizând săvârşirea unor pretinse infracţiuni de evaziune fiscală şi trafic de persoane.

Mai mult, în perioada 30 octombrie 2015 – 4 februarie 2016, Raluca Stăncescu a determinat în mod direct un agent de poliţie în cadrul Poliţiei municipiului Botoşani – Biroul de Investigaţii Criminale să tergiverseze cercetările pe care le efectua într-o cauză penală faţă de Stavără, pentru săvârşirea unei infracţiuni de lovire sau alte violenţe, în scopul îngreunării cercetărilor penale şi favorizării acestuia din urmă. De asemenea, l-a determinat pe poliţist să-i pună la dispoziţie, fără drept, un suport optic ce conţinea înregistrări ale unor camere de supraveghere (mijloc de probă în acelaşi dosar penal menţionat mai sus) în vederea favorizării inculpatului Stavără Cătălin, lucru pe care agentul de poliţie l-a şi făcut în cursul aceleiaşi luni.

În aceeaşi calitate, la data de 22 iunie 2016, magistratul a divulgat, fără drept, inculpatului Stavără Cătălin date nedestinate publicităţii, cu caracter confidenţial, rezultate din supravegherea tehnică a unei persoane, realizată în contextul instrumentării unui dosar penal. Prin acest demers au fost afectate atât interesele şi activitatea Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani, ca unitate de parchet pe rolul căreia se afla cauza respectivă, cât şi interesele legale ale persoanei respective, ale căror drepturi şi libertăţi fundamentale fuseseră restrânse în contextul supravegherii sale tehnice.