Elena-Ramona Chifan
Scurta lecÈ›ie de gramatică oferită de profesoara Elena-Ramona Chifan pe pagina sa de facebook s-a bucurat de aprecierea elevilor săi, dar È™i de aprecierea mass-media È™i a românilor din toate colÈ›urile țării.
"Dragi elevi,
DeÈ™i vă bat cam 9 ore pe săptămână la cap (vă mulÈ›umesc pentru prezenÈ›a de 100% la cele 5 ore de pregătire suplimentară săptămânală, recunosc e o minune) È™tiu că nimic nu are un mai mare impact asupra voastră ca facebook-ul È™i ale lui postări. Prin urmare, daÈ›i "like" dacă aÈ›i înÈ›eles È™i "comm" dacă aveÈ›i nelămuriri
Corect este "frumoaso!" nu "frumoas-o!" și deja știți din melodia lui Krem cine are cratimă.
"Doar" se foloseÅŸte cu forma pozitivă a verbului, iar "decât" cu cea negativă. (Ea are 25 de ani. Nu are decât 2 lei în buzunar.) Adverbul "decât" se mai foloseÈ™te È™i atunci când construim propoziÈ›ii comparative de inegalitate. (Antonia este mai deÈ™teaptă decât Inna.)
Atunci când vreÈ›i să fiÈ›i amabili cu doamnele È™i/sau domniÈ™oarele, nu vă adresaÈ›i cu "dragele mele". Tocmai le-aÈ›i făcut maÅŸini care scot apa de pe fundul unui râu. Corect este "dragile".
Atunci când planificaÈ›i o ieÈ™ire la o cafenea sau la o cofetărie este impropriu să spuneÈ›i "căutăm locaÅ£ie". Pentru că nu închiriaÈ›i clădirea ca să vă petreceÈ›i restul zilelor acolo, ci beÈ›i doar un suc (nu altceva, sper). "LocaÅ£ie" înseamnă spaÅ£iu pentru închiriat.
Corect este "Ce faci, păpușă?" nu "Ce faci, păpuÈ™e?". "Ä‚"-ul din final nu este ţărănesc, aÅŸa cum v-aÈ›i fi aÅŸteptat. Sfatul meu este să găsiÈ›i un apelativ ceva mai original (mai speşăl) dacă nu vreÈ›i să vi se răspundă cu "Bine, păpuÈ™el.", plus un ghiozdan sau o geantă în cap.
"Serviciu" ÅŸi nu "servici" – fie că e vorba despre locul unde vă veÈ›i câÅŸtiga pâinea (dacă promovaÈ›i examenul de evaluare naÈ›ională) sau serviciul de cafea pe care mama îl va arunca în capul vostru, pe lângă alte obiecte avute la îndemână (dacă nu îl promovaÈ›i).
Structura "Vizavi de problema discutată anterior…" poate fi tradusă doar aÅŸa: "peste stradă de problema discutată anterior…". Pentru că "vizavi" nu înseamnă decât "peste stradă", contrar părerii că un cuvânt de origine franceză poate fi abuzat cum avem noi chef. Dacă nu aveÈ›i probleme peste stradă, nu-l folosiÈ›i.
"Să aibă" ÅŸi nu "să aibe". Ca să nu mai vorbim de ÅŸi mai urâciosul "să aive". De asemenea, "Vroiam să vă rog să mă învoiÈ›i…" este greÅŸit. "Voiai" să spui ceva, iar eu voiam să te exprimi corect È™i să fii prezent la oră.
ÅžtiÈ›i momentele alea în care cuvântul pe care îl scrieÈ›i are ca ultimă literă un "i" ÅŸi voi nu È™tiÈ›i dacă trebuie să stea singur sau să îÅŸi mai aducă vreo 2-3 prieteni? Ei bine, totul este ÅŸtiinţă.
Pentru a nu fi incult, trebuie să citeşti.
Nu fi nerăbdător, fii precaut.
Nu e important a ÅŸti câte postări sunt pe facebook într-o zi, ci este important să ÅŸtii lecÈ›iile la limba română.
Verbul "a fi", de obicei, dă cea mai mare bătaie de cap – "A fi sau a nu fi corigent, aceasta-i întrebarea".
Se scrie "fii", cu doi i, numai la:
- imperativ afirmativ: Fii cuminte!
- conjunctiv prezent, forma afirmativă şi forma negativă: Vreau să fii cuminte. Vreau să nu fii obraznic.
- viitorul format de la conjunctiv: o să fii, nu o să fii.
În rest e "fi", cu un singur i:
- infinitiv: a fi;
- imperativ negativ: Nu fi obraznic!;
- condiţional prezent: aş fi, ai fi;
- condiţional perfect: aş fi fost, ai fi fost, ai fi spus, ai fi făcut;
- conjunctiv perfect: să fi ştiut, să fi fost, să fi avut;
- viitor: voi fi, vei fi;
- verb + FI: pot fi, poţi fi, să poată fi, să poţi fi, vei putea fi.
De asemenea, substantivele masculine cu rădăcina terminată în -i au la plural nearticulat -ii (i din rădăcină + i desinenÅ£a de plural) ÅŸi la plural articulat -iii: copil – copii – copiii.
Copiii învață cu drag la limba română (primul i face parte din rădăcină, al doilea i este desinență de plural, iar al treilea i este articol hotărât).
Structura "AveÅ£i detalii în ataÅŸament" se regăseÈ™te în aproape toate mail-urile. Există o problemă totuÅŸi: ataÅŸament înseamnă "afecÅ£iune (puternică ÅŸi durabilă) faţă de cineva sau ceva. – Din fr. attachement". AÅŸa că dacă nu vreÈ›i să includeÈ›i sentimentele în afaceri poate schimbaÈ›i structura în "AveÈ›i detalii în fiÈ™ierul ataÈ™at" atunci când vă veÈ›i depune CV-urile".