Astăzi vă invităm să parcurgeți o poezie emoționantă, cu iz filosofic, primită pe adresa redacției de la Silvia Mihăilescu. Lectură plăcută!
***
VIAȚA CA O SCENĂ
de Silvia Mihăilescu
Nu vrem să fim actori
Deşi viaţa’i o scenă.
Lăsăm, adeseori,
Cădere de cortină.
Azi suntem spectatori
Punctuali si întârziaţi...
La locuri cu valori
De destin crucificaţi.
Iată! sala -i plină,
Zumzete din când în când,
Copil , voce lină
Râde, bisează în gând..
Pe scenă lumina
Întuneric în sală
Nu vedem lacrima
Pe un costum de gală.
Pătrund ţepi de lumini
Spectacolul -i terminat.
Purtate de furtuni
Cortine s-au ridicat.
E vremea de sabat
Scena are un actor
Iar gongurile bat
Chemăndu-şi un spectator.
***
Vă reamintim că publicația Știri.Botoșani.Ro așteaptă creațiile voastre, în versuri, pe adresa stiribotosani2000@gmail.com, în fiecare zi a săptămânii. Nu trebuie să fiți poeți consacrați, ci să vă placă să citiți și să scrieți poezie, căreia noi i-am dedicat o rubrică numită VERSURI DIN STRADĂ.
Și nu uitați: Trăim în Botoșani, oameni buni. Aceasta este capitala poeziei din România, iar acest lucru nu ni-l poate lua nimeni! (Editor șef, Tudor Carare)