Astăzi vă propunem spre lectură o altă poezie venită pe adresa redacÈ›iei noastre. De data asta de la Lidia Burduja, o poezie în care versurile citează titlurile unor poezii ale poetului nepereche. Lectură plăcută!
AZI MĂ VEDEȚI ȘI NU-S
de Lidia Burduja
Mi-au dăruit părinţii, suflet trist...
Cu el cutreieram păduri,
pe când eram băietul nihilist
care iubea o fată cu mulţi nuri.
Ea-n codru îÅŸi urma cărarea
iar eu pierdut în suferinţă,
mă minunam ce-albastră-i floarea,
înamorat de-a ei fiinţă.
Dar amândoi eram copii
ÅŸi lacul scânteia de nuferi.
Un mort frumos cu ochii vii,
trecea cu luna, peste vârfuri.
De câte ori, prin nopÅ£i tăcute,
atât de fragedă, te duci ...
Stelele-n cer aruncă mute
şi diafane-n noi, năluci.
Gândind la tine-n freamătul de codru,
la despărţire, iernii- adio-i spun.
Pe lângă plopii fără soÅ£ trec sobru
şi-s Făt-Frumos din tei, un pic nebun.
Trecut-au anii... În adânca mare,
când se-oglindeÅŸte cerul, tu apari!
Să dai lumină farmecului care,
neînÅ£eles e-n stele când dispari.
Şi dacă, somnoroase păsărele
într-o grădină de-aur, le-aÅŸ avea...
Iubind fără să sper la ele,
buzele tale, miere-mi vor părea.
Acum... departe sunt de tine.
S-a dus amorul; o melancolie
ne cheamă revederea ce nu vine.
De vom muri, rămâne-a noastră poezie.
De vorbiţi, mă fac că n-aud
ÅŸi mă îngheÅ£ în cald răsfăţ.
Cu mâine, zilele-mi aplaud
căci a muri nu cred să-nvăţ!
***
Vă reamintim că publicaÈ›ia Știri.BotoÈ™ani.Ro aÈ™teaptă creaÈ›iile voastre, în versuri, pe adresa stiribotosani2000@gmail.com, în fiecare zi a săptămânii. Nu trebuie să fiÈ›i poeÈ›i consacraÈ›i, ci să vă placă să citiÈ›i È™i să scrieÈ›i poezie, căreia noi i-am dedicat o rubrică numită VERSURI DIN STRADÄ‚.
Și nu uitaÈ›i: Trăim în BotoÈ™ani, oameni buni. Aceasta este capitala poeziei din România, iar acest lucru nu ni-l poate lua nimeni! (Editor È™ef, Tudor Carare)