Alexandru Corneschi s-a născut pe 17 iulie 1991, în Botoşani. Practică atletismul din adolescență. A fost elev la Liceul Sportiv Botoşani, unde a fost antrenat de prof. Daniela Iolanda Vieru. După liceu, Alexandru a urmat cursurile Facultății de Educaţie Fizică şi Sport a Universităţii "Valahia" din Târgovişte, apoi un Master (Performanţă sportivă) la Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău.
I-a fost mereu recunoscător antrenoarei sale de la Botoșani, cu care a lucrat și în vremea în care a fost sportiv la C.S Botoșani.
Indiferent unde l-au dus pașii, de fiecare dată a revenit acasă, la Botoșani. Unde tatăl său l-a așteptat cu un zâmbet şi cu liniştea pe care doar ei, oamenii desprinşi de timpul nostru, sunt capabili să o creeze.
Tatăl lui Alexandru suferă de o boală degenerativă a sistemului nervos şi din anul 2006 a fost nevoit să îşi odihnească suferinţa în scaunul cu rotile. "Picioarele sunt moarte, mâinile sunt şi ele foarte afectate, doar mintea mi-a rămas vie", obișnuia să spună Ioan Pavel Alexandru. Doctorii i-au spus că îşi va pierde și memoria, dar Dumnezeu nu prea citește tratatele medicale, așa că se laudă cu o memorie de invidiat. A jucat fotbal în tinerețe, iar la fostul IUPS, înainte de Revoluţie, s-a luptat cât a putut pentru echipa de dansuri a unităţii. Avea dansul în sânge, iar dragostea de cântec nu i-a dispărut niciodată.
L-a îndemnat pe Alexandru să nu mai stea pe loc. I-a simțit frământarea din glezne și potențialul uriaș. Prima medalie a fiului său a venit în 2006, la Campionatul Naţional de cros, juniori 3, la Sf. Gheorghe. Locul I cu echipa și locul 6 individual.
”Din acel moment am devenit dependent de cele 3 trepte ale podiumului", povestește Alexandru.
Au urmat, în anii ce s-au scurs, numeroase rezultate naționale, dar şi internaţionale: Campion Balcanic 2000 m. obstacole, Podium Balcanic Cros: junior2, junior1 şi tineret, participări la Campionate Europene de cros și alergare montană. Alexandru Corneschi a devenit repede campion naţional la maraton (tineret), obţinând locul I individual tineret (2h:33min), dar şi locul 1 cu echipa de tineret şi locul 3 cu echipa de seniori.
"Aleargă şi pentru mine!"
Acestea au fost cuvintele pe care le-a auzit cel mai des.
"Pe tata îl port în gând tot timpul. De fiecare dată înainte de concurs mă sună, mă întreabă dacă sunt pregătit, mă întreabă cum mă simt şi la final îmi spune: aleargă şi pentru mine", povesteşte sportivul botoșănean.
Alexandru visează la Jocurile Olimpice. Fiecare cros, semi-maraton sau maraton începe cu un îndemn venit de la tatăl său, cel care l-a împins pe culoarul sportului şi al performanţei.
"Atletismul nu a fost prima mea dragoste. Eu îndrăgeam cam orice sport care implica efort, transpiraţie, dar în copilărie, în cartierul unde am crescut, fotbalul era pe primul plan. Mi-a plăcut de mic fotbalul, jucam mult, mereu cu băieţii de la scările alăturate, dar tatăl meu a sesizat că indiferent ce făceam, ajungeam acasă cu tricoul ud, transpirat tot, obosit, aşa că s-a gândit să îmi consum energia într-un mod mai organizat. Şi a zis să încercăm la Liceul Sportiv. Eram hotărât să merg acolo pentru fotbal", a povestit pentru ProSport botoşăneanul Alexandru Corneschi.
În numele tatălui
"Tata era ca mine, i-am semănat oarecum. Şi el a jucat fotbal în copilărie, la bunicii mei. A fost dansator de muzică de populară, el a înfiinţat aşa-numitul Colectiv de dans la el la serviciu. A fost energic în tinereţe", explică, în sursa citată, Alexandru Corneschi.
Pentru tatăl său, Alexandru a alergat în fiecare ediţie a cursei caritabile care se desfăşoară, în paralel, în 35 de mari oraşe ale lumii - Wings for Life.
"Povestea mea a început în fața blocului. Acolo mi-am petrecut o bună parte din copilărie. Înconjurat de prieteni, alergam de dimineața până seara", mărturisește sportivul.