În ultimii ani, practica finanțării echipelor de fotbal din bani publici a devenit tot mai vizibilă - nu pentru că înainte nu se întâmpla, ci pentru că sumele investite de primării au crescut constant, arată o analiză Economedia.
Într-un sport profesionist care, teoretic, ar trebui să funcționeze pe baze comerciale și finanțări private, primăriile au ajuns să joace un rol esențial în existența unor cluburi. Fenomenul ridică semne de întrebare despre modul în care sunt prioritizați și cheltuiți banii publici, despre echitatea dintre cluburile sprijinite de consiliile locale și cele finanțate exclusiv privat, dar și despre rolul statului în fotbalul de performanță.
Potrivit Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, autorităților locale le este permis să sprijine activitățile sportive considerate de interes public. Astfel, numeroase primării au alocat bani din bugetul local către cluburi profesioniste, cu jucători plătiți din bani publici și obiective economice clare. Finanțarea nerambursabilă acordată cluburilor se realizează în baza mai multor acte normative: OUG nr. 57/2019 (Codul administrativ), Legea nr. 350/2005 privind finanțările nerambursabile din fonduri publice și Legea nr. 69/2000.
Problema legislativă centrală: legea nu face o distincție clară între sportul de masă și sportul profesionist. Ambiguitatea formulărilor permite interpretări largi, iar autoritățile locale ajung să folosească fonduri publice pentru a susține cluburi care funcționează, de facto, ca afaceri private. Lipsa unor plafoane clare și unitare face ca sumele alocate să depindă mai degrabă de decizii politice locale decât de o strategie națională coerentă.
Cât de mari sunt sumele: monitorizare 2020–2025
Datele furnizate de primării, la solicitarea Economedia, coroborate cu informațiile din bilanțurile publice ale cluburilor, arată diferențe mari între finanțările primite de echipe. Mai mult de jumătate dintre echipele din primele două ligi sunt finanțate din bani publici — doar în 2024, cel puțin 24 de echipe din primele două eșaloane au beneficiat de fonduri consistente din bugetele locale, în unele cazuri de ordinul milioanelor de euro.
Banii primiți de Cluburi
Monitorizare financiară (€) • Perioada 2020 – 2025
Sursa: Rapoarte Financiare Oficiale
Pentru anul 2024 în particular, mai multe cluburi din Liga 1 au primit sume de ordinul milioanelor de euro de la autoritățile locale: Sepsi (5,6 milioane de euro), Universitatea Cluj (2,5 milioane de euro), Gloria Buzău (2,4 milioane de euro) și Oțelul Galați (2,24 milioane de euro).
Există și finanțare publică externă: în cazul cluburilor Sepsi OSK și Csikszereda, o parte din sumele raportate ca „finanțare publică” provin de la Guvernul Ungariei, prin programe destinate comunităților maghiare din Transilvania. În 2024, Sepsi a primit aproximativ 4,2 milioane de euro, iar Csikszereda circa 400.000 de euro.
Datele furnizate de primării și cluburi arată că există diferențe mari între finanțările pe care le primesc echipele. Spre exemplu, Universitatea Cluj a primit aproximativ 8,9 milioane de euro din bani publici în perioada 2020–2025. În același interval, UTA Arad și Oțelul Galați au primit peste 5 milioane de euro fiecare, în timp ce alte echipe, precum FC Botoșani, au beneficiat de sume mult mai mici, sub 600.000 de euro, iar în ultimii ani Primăria Botoșani nu i-a mai acordat nicio alocare. FC Argeș este un club care se bucură de o mare finațare din partea Primăriei Pitești, în ultimii șase ani a primit nu mai puțin de 10.853.500 euro.
FC Botoșani a încasat cei mai puțini bani din bugetul local: sub 600.000 de euro în perioada 2020-2023, iar în 2024 și 2025 finanțările s-au oprit complet. Echipa s-a menținut în primul eșalon doar cu ajutorul finanțatorului privat, Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani.