BotoÅŸaniul a fost unul dintre cele mai importante târguri comerciale din Moldova secolului al XIX- lea. Dovadă a prosperităţii a rămas ÅŸi Vama Veche a oraÅŸului, locul unde se învârteau sume colosale de bani, fiind unul dintre locurile pe unde intrau mărfurile din Imperiul Austro-Ungar pe teritoriul Principatelor.
Unul dintre cele mai frumoase monumente administrative de secol XIX din Moldova, este cu siguranţă Vama Veche din Botoşani, screi publicația Adevărul.
Este o clădire care datează din a doua jumătate a secolului al XIX lea ÅŸi are o arhitectură cu influenÅ£e austriece, realizată de altfel de administraÅ£ia târgului BotoÅŸani, cu fonduri consistente ÅŸi meÅŸteri veniÅ£i chiar din Imperiul Austro-Ungar. Clădirile vămii cuprindeau birouri ale funcÅ£ionarilor, ale organelor de control a vremii, depozite, plus dependinÅ£e folosite de jandarmi ÅŸi soldaÅ£i. Vama Veche din BotoÅŸani era unul dintre cele mai importante puncte economice ale Moldovei ÅŸi mai târziu ale Regatului României, până la Primul Război Mondial. Aici avea loc o intensă activitate de import-export cu Imperiul Austro-Ungar, locul unde se făceau afaceri ÅŸi averi colosale.
La acea vreme, BotoÅŸaniul, din punct de vedere economic ÅŸi financiar, era al doilea oraÅŸ al Moldovei, spun o serie de specialiÅŸti.
„Era unul dintre cele mai importante târguri din Vechiul Regat, cosmopolit, cu un comerÅ£ infloritor ÅŸi o viaţă culturală aparte”, arată DănuÅ£ HuÅ£u, director al DirecÅ£iei de Cultură BotoÅŸani.
Târgul BotoÅŸanilor, o forţă a comerÅ£ului românesc
BotoÅŸaniul a fost întemeiat cel mai probabil în secolul al XIV-lea, cu sprijinul comunităţilor armeneÅŸti care se stabileau în zonă datorită drumului comercial care lega cetăţile de la Marea Neagră cu târgurile din Polonia ÅŸi ţărmurile Mării Baltice.
ComerÅ£ul armenesc, dar ÅŸi forÅ£a agricolă a zonei a ajutat la dezvoltarea târgului BotoÅŸaniului pe tot parcursul Evului Mediu, cu un apogeu în timpul domniei lui Åžtefan cel Mare ÅŸi mai apoi Petru RareÅŸ, când devine un apanaj al doamnelor Moldovei. După o perioadă de decădere în zbuciumatele secole ale domniilor efemere ÅŸi a războaielor pentru tron, BotoÅŸaniul renaÅŸte la începutul secolului al XIX-lea, mai ales datorită comerÅ£ului armenesc ÅŸi evreiesc din zonă. În doar câteva decenii, BotoÅŸaniul a devenit o forţă a comerÅ£ului românesc în zona Moldovei. OraÅŸul prospera din toate punctele de vedere.
Încă de la sfârÅŸitul secolului al XVIII-lea, la BotoÅŸani, funcÅ£iona cea mai veche ÅŸcoală domnească iar apoi rând pe rând au apărut teatre, grădini publice, edificii ÅŸi mai ales o puternică zonă comercială, în ceea ce astăzi este cunoscut dreptul Centrul Vechi, un ansamblu urban impresionant, făcut ca o copie la scară mai mică a Leipzig-ului. Încă de la începutul secolului al XIX lea apar la BotoÅŸani numeroase manufacturi iar mai apoi fabrici.
Cele mai celebre erau Fabrica de Bere a lui Hascal Berariu în 1865, Fabrica de ConfecÅ£ii în 1896, Fabrica de Mobilă Schwartz, Fabrica de Jucării ”Teddy”, Fabrica de Cămăşi ”Hercules”, Fabrica de Bere ”CiÅŸmea”, Măcelăria lui Gugoaşă ÅŸi multe altele.
Importantă era ÅŸi afacerea lui Gavriel Avramovici care în a doua jumătate a secolului al XIX lea înfiinÅ£ează Societatea Morilor cu Aburi, o inovaÅ£ie a acelor vremuri, cu ajutorul cărora a obÅ£inut cea mai bună făină din Europa vremurilor sale, primind ÅŸi o medalie de aur la ExpoziÅ£ia de Tehnică ÅŸi Industrie de la Paris în anul 1889. În plus familia Goilav reuÅŸea să producă cantităţi impresionate de grâu pe moÅŸiile lor de la Santa Mare, judeÅ£ul BotoÅŸani. Mezelurile erau deasemenea un punct forte al BotoÅŸaniului, cu măcelăriile armeneÅŸti ÅŸi româneÅŸti. Dar ÅŸi berea după reÅ£ete nemÅ£eÅŸti care făcea furori până la Viena. Boierii ÅŸi marii negustori se întreceau în construcÅ£ii care de care mai frumoase ÅŸi mai la modă. AÅŸa au apărut la BotoÅŸani numeroase locuinÅ£e realizate în stil german, austriac sau franÅ£uzesc.
Conace urbane în stil Seccesion ÅŸi grădini de o frumuseÅ£e rară. BotoÅŸaniul acelor vremuri l-a impresionat până ÅŸi pe regele Carol I venit în timpul manevrelor regale.
Învăţământul se dezvoltă puternic la BotoÅŸani în această perioadă cu ÅŸcoli de arte ÅŸi meserii dar ÅŸi un liceu de fete, ”Carmen Sylva”, întemeiat în 1887. Nu lipseau tipografiile, cafenelele ÅŸi terasele pitoreÅŸti, dar ÅŸi o efervescentă viaţă jurnalistică ÅŸi artistică, din care nu a lipsit cu diferite ocazii ÅŸi poetul Mihai Eminescu.
Vama Veche, locul unde se făcea avere
ViaÅ£a economică deosebit de înfloritoare a oraÅŸului a făcut să apară o infrastructură comercială aparte. Multe dintre produsele făcute la BotoÅŸani erau ÅŸi pentru export. De altfel exportul ÅŸi importul erau cele care făceau ca BotoÅŸaniul să fie atât de prosper. Tocmai de aceea în 1868 se înfiinÅ£ează Camera de ComerÅ£ ÅŸi Industrie BotoÅŸani iar apoi Vama, locul pe unde intrau ÅŸi ieÅŸeau mărfurile. De altfel, BotoÅŸaniul la aceea vreme era târgul aflat la graniÅ£a cu Imperiul Austro-Ungar care stăpânea ÅŸi Bucovina.
„Târgul BotoÅŸanilor era renumit în secolul al XIX lea mai ales pentru puterea sa economică. La aceea vreme judeÅ£ul BotoÅŸani avea o altă configuraÅ£ie, fiind undeva până la Burdujeni, care era poarta de intrare dinspre Austro-Ungaria către Moldova. În acest context, clădirea Vămii era o necesitate. Mai ales că se desfăşura aici un comerÅ£ înfloritor ÅŸi intens”, spune DănuÅ£ HuÅ£u.
Din BotoÅŸani plecau către Imperiul Austro-Ungar mai ales materie primă de natură agricolă. Adică, grâu roÅŸu de BotoÅŸani, renumit în toată Europa, făină de la morile lui Gavriel Avramovici, mezeluri armeneÅŸti sau de la Gugoaşă, carne ÅŸi animale vii.
„La BotoÅŸani era cel mai mare iarmaroc de animale din Moldova. BotoÅŸaniul era un mare exportator de animale, în special vite. Apoi făină de grâu, mezeluri ÅŸi alte produse agricole. Se exportau cantităţi impresionante pentru acele vremuri.”, adaugă DănuÅ£ HuÅ£u.
Vama a fost realizată la rândul ei cu meÅŸteri austrieci ÅŸi cele mai bune materiale ale vremii, ca un simbol al bunăstării botoşănenilor. Aici se lucra la foc automat fiind locul unde se decidea falimentul sau îmbogăţirea. Se rostogoleau sume uriaÅŸe de bani, din tranzacÅ£ii făcute cu imperialii.
”Aici se rulau sume mari de bani, sume colosale. Se făceau tranzacÅ£ii foarte importante. Aici te puteai îmbogăţi cu o simplă tranzacÅ£ie. Cei care cunoÅŸteau regulile ÅŸi capcanele comerÅ£ului se îmbogăţeau”, precizează speciastul DănuÅ£ HuÅ£u.
De la BotoÅŸani, în toată Å£ara Pe lângă exporturile de materii prime, prin Vama de la BotoÅŸani intrau ÅŸi produsele de lux aduse din Imperiul Austro-Ungar. Practic negustorii din BotoÅŸani le luau la prima mână ÅŸi apoi le vindeau mai departe în târgurile din Moldova.
”Åži importul, de altfel foarte intens în această zonă, era de asemenea o sursă foarte bună de venit. Din zona Austro-Ungară de obicei veneau produse de lux, produse industriale. Dar foarte căutate în rândul familiilor înstărite. Inclusiv la BotoÅŸani erau foarte multe familii înstărite care-ÅŸi permiteau aceste produse”, spune HuÅ£u. Clădirea Vămii din BotoÅŸani, situată astăzi, prin extinderea oraÅŸului, în zona sediului ISU, a rezistat timpului. Mai mult decât atât, a fost cumpărată ÅŸi reabilitată complet de un om de afaceri botoşănean. Poate fi admirată aproape ca în vremurile ei de glorie, doar că de această dată nu mai primeÅŸte carele încărcate cu mărfuri.
Sursa: Adevărul