NaÈ™terea Sfântului Ioan Botezătorul este prăznuită pe 24 iunie. Această sărbătoare este cunoscută în popor È™i sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama să, era descendenÈ›a a seminÈ›iei lui Aaron. NaÈ™terea prorocului Ioan s-a petrecut cu È™ase luni înaintea naÈ™terii lui Iisus. NaÈ™terea să a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului sau.
Există o lungă perioada din viață Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu avem informaÈ›ii. CunoaÈ™tem că s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevoinÈ›e, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost numai acela de a pregăti poporul pentru venirea lui Hristos, ci È™i acela de a-L descoperi lumii că Mesia È™i Fiul lui Dumnezeu. Mesajul principal pe care îl transmitea Sfântul Ioan era "PocăiÈ›i-va, că s-a apropiat Împărăția cerurilor!".
Cei care renunÈ›au la păcate erau botezaÈ›i în Iordan. Sfântul Ioan le atrăgea atenÈ›ia celor care ascultau cuvântul sau că el botează cu apă spre pocăință, dar va veni Mesia care va boteza cu Duh Sfânt, pregătind venirea Mântuitorului. Acesta este È™i motivul pentru care Sfântul Ioan apare în unele icoane că înger cu aripi. Această reprezentare îÈ™i are originea în profeÈ›ia lui Maleahi, unde cel care pregăteÈ™te calea Domnului este numit îngerul Domnului.
Ioan este nume iudaic - "Iohanan" prescurtare din Iehohanan È™i înseamnă "Dumnezeu s-a milostivit".
NaÈ™terea Sfântului Ioan Botezătorul - dată sărbătorii
Dată de 24 iunie nu a fost fixată într-un mod întâmplător că zi a naÈ™terii Sfântului Ioan Botezătorul. Potrivit Sfintei Scripturi, zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul a avut loc după ce Zaharia, tatăl sau, a tămâiat în sfântul altar - loc în care numai arhiereul întră o singură dată pe an, în luna a È™aptea, ziua a 10 a (cf. Levitic 16, 29). Această luna din calendarul iudaic cuprindea o parte din septembrie È™i altă din octombrie. Având în vedere cele descoperite în Sfânta Scriptură, SfinÈ›ii PărinÈ›i au rânduit că ziua zămislirii Sfântului Ioan să fie pe 23 septembrie, iar ziua de 24 iunie că zi de naÈ™tere.
Pe de altă parte, trebuie să avem în vedere că după solstiÈ›iul de vara din 21 iunie, ziua începe să scadă È™i noaptea să crească. De aici putem înÈ›elege că Sfântul Ioan Botezătorul, persoană care reprezintă Legea Veche, se naÈ™te într-un timp când ziua se micÈ™orează, că semn că Legea Vechiului Testament începe să apună pentru că vine Legea Harului, Legea lui Hristos. Să nu uităm că NaÈ™terea Mântuitorului este prăznuită pe 25 decembrie, după solstiÈ›iul de iarnă din 22 decembrie, când ziua începe să crească.
Ioan Botezătorul - "cel mai mare între cei născuÈ›i, cel mai mic în împărăția cerurilor"
Textul din evanghelia de la Matei 11, 11: "Adevărat zic vouă: nu s-a ridicat între cei născuÈ›i din femei unul mai mare decât Ioan Botezătorul; totuÈ™i, cel mai mic în împărăția cerurilor este mai mare decât el" (Matei 11, 11), este mărturisirea lui Hristos despre Ioan.
Nu există contradicÈ›ie în cele afirmate de Hristos. Că să înÈ›elegem că Ioan Botezătorul este "cel mai mare între cei născuÈ›i din femei”, ne este de ajuns să È™tim că a săltat în pântecele maicii sale, în momentul în care Elisabeta se întâlneÈ™te cu Fecioara Maria atunci când această Îl purta în pântece pe Domnul, că a vieÈ›uit în pustie precum un înger, că L-a botezat pe Hristos la răul Iordan, etc. Iar că să înÈ›elegem ce înseamnă cuvintele "cel mai mic în împărăția cerurilor este mai mare decât el", ne vom opri asupra talcuirii pe care o dau SfinÈ›ii PărinÈ›i.
Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că "teologul cel mai înalt e mai mic decât cel de pe urmă dintre îngeri". El face această afirmaÈ›ie pentru că rezumă "împărăția cerurilor" la lumea îngerilor, căci Împărăția cerurilor nu era încă deschisă oamenilor în vremea lui Ioan. Astfel, Sfântul Ioan este mai mic decât orice înger.
O altă tâlcuire a Sfântul Maxim Mărturistorul este această: "Fiindcă se credea că Ioan a dobândit prin contemplaÈ›ie toată cunoÈ™tință îngăduită aici, cunoÈ™tință cea mai mică È™i cea mai de pe urmă în viață viitoare e mai mare decât cea de aici". De aici reiese că orice cunoaÈ™tere a lui Dumnezeu în această lume, este doar "în parte" sau "că în oglindă, în ghicitură", pe când în lumea de dincolo, cunoaÈ™terea va fi "față către față", "deplină", după cum spune Sfântul Apostol Pavel (I Corinteni 13, 12).
Al treilea înÈ›eles pe care îl oferă Sfântul Maxim Mărturisitorul este rezumat la cuvintele: "Cel ce stă pe treaptă cea mai de pe urmă în vieÈ›uirea evanghelică e mai mare că cel înălÈ›at în treaptă Legii". De aici reiese că Sfântul Ioan Botezătorul, neîmpărtășindu-se de harul revărsat la Cincizecime, neprimind "botezul cu Duh Sfânt È™i cu foc" este "mai mic decât cel mai mic în împărăția lui Dumnezeu".
ÎnÈ›elesul duhovnicesc al îmbrăcămintei È™i hranei Sfântului Ioan Botezătorul
Din Evanghelia după Marcu, aflăm că Sfântul Ioan Botezătorul era îmbrăcat în haina din par de cămilă, încins cu o curea de piele È™i că se hrănea cu lăcuste È™i miere sălbatică.
Cămilă poate simboliza atât curăția, cât È™i necurăția. Dacă în Vechiul Testament ea putea fi privită că un animal curat pentru că era rumegător, ea putea fi văzută È™i că necurată, dacă È›inem seama că avea copită despicata. Dacă rămânem la prima semnificaÈ›ie, cea de animal curat, cămilă simbolizează poporul ales, în timp ce necurăția prefigura neamurile păgâne.
Faptul că Ioan purta o haina din par de cămilă, simbolizează chemarea evreilor È™i a păgânilor la Hristos.
Cureaua, provenită de la un animal mort, semnifică prin incingerea cu ea, omorârea patimilor.
Cât priveÈ™te hrană să, trebuie să È™tim că albinele È™i lăcustele erau considerate a fi curate în Vechiul Testament, semn că Ioan se hrănea doar cu cele plăcute Domnului.
Moartea Sfântului Ioan Botezătorul
Din Evanghelie cunoaÈ™tem că Irod, la un ospăț prilejuit de sărbătorirea zilei de naÈ™tere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniÈ›at în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soÈ›ia fratelui sau. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase È™i plăcuse oaspeÈ›ilor È™i îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului că răsplată.
Potrivit TradiÈ›iei, Sfântul Ioan a fost înmormântat în Samaria. Rufinus È™i Teodoret au afirmat că în vremea împăratului Iulian Apostatul, în anul 362, mormântul Sfântului Ioan a fost profanat È™i o parte din sfintele sale moaÈ™te au fost arse. Restul sfintelor sale moaÈ™te au fost duse în Ierusalim È™i apoi în Alexandria. Despre capul acestuia, Nichifor È™i Simeon Metafrastul au mărturisit că a fost îngropat separat, în fortăreaÈ›a Machaerus ori chiar în palatul lui Irod din Ierusalim. Astăzi, capul Sfântului este prezent la Roma.
Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul
Biserica a închinat lui Ioan È™ase sărbători: zămislirea lui (23 septembrie), naÈ™terea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima È™i a două aflare a capului lui (24 februarie) È™i a treia aflare a capului sau (25 mai).
Sursa: CreștinOrtodox.ro.