CreÈ™tinii celebrează Crăciunul, sărbătoarea NaÈ™terii Domnului, în fiecare an, pe 25 decembrie. Există multe tradiÈ›ii È™i obiceiuri legate de acest eveniment È™i, chiar dacă unele dintre ele au fost înlocuite, multe altele s-au păstrat.

Tradiții și obiceiuri de Crăciun

În data de 20 decembrie, odată cu Ignatul, când se taie porcul, se intră în sărbătorile de iarnă. Din această zi È™i până la Crăciun, începe umblatul cu capra, È›urca sau brezaia, o mască cu cap de animal, cu scopul de a aduce rodnicie recoltelor È™i bunăstare animalelor din ogradă. Ce se face în ajunul Crăciunului Înainte de ajun, în noaptea de 23 spre 24 decembrie, în unele zone ale țării se face masa de ajun, pentru sufletele morÈ›ilor, cu alimente de post la care este invitat È™i preotul ca să le guste È™i să le binecuvânteze, scrie ziarul Libertatea.

Tot în această perioadă încep È™i colindele de Crăciun, care anunță NaÈ™terea Domnului. TradiÈ›ia spune că Dumnezeu a lăsat colindele pe pământ special ca să ne mai scape de păcate, iar când acestea nu se vor mai auzi, vor ieÈ™i diavolii pe pământ.

Colindătorii sunt răsplătiÈ›i cu covrigi, mere, nuci È™i turte specifice, numite „scutecele lui Hristos”, dar mai nou lumea oferă È™i bani. Chiar È™i la masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde, pentru că aduc armonie în relaÈ›iile dintre oameni È™i belÈ™ug în case È™i pe ogoare. Păstrarea luminii este una dintre cele mai iubite È™i vechi tradiÈ›ii în Moldova, tradiÈ›ie pe care unii dintre locuitorii satelor moldoveneÈ™ti o mai È›in. Sărbătoarea Crăciunului este strâns legată de solstiÅ£iul de iarnă, cea mai scurtă zi din an. Astfel, în seara de ajun, moldovenii aprind un rug din buÅŸteni pentru a Å£ine cât mai mult lumina.

TradiÈ›ia spune că în ajunul Crăciunului nu se dă gunoiul afară din casă È™i nu se împrumută lucruri. Fetele nemăritate îÈ™i pot vedea ursiÈ›ii în vis, dacă pun noaptea la fereastră bucăți mici din toate preparatele pregătite pentru sărbătoarea Crăciunului.

TradiÈ›ii È™i obiceiuri de Crăciun 2022 – în ajunul Crăciunului

1. Nu se bea rachiu, considerându-se băutura diavolului;
2. Nu se dă de împrumut È™i se ia înapoi ce s-a împrumutat;
3. Nu se aruncă gunoiul;
4. Se spune că nu e bine să te baÈ›i, nici măcar în glumă, că te umpli de bube în timpul anului;
5. Copiii pornesc cu colindul: „Bună dimineaÈ›a la MoÈ™ Ajun, ne daÈ›i ori nu ne daÈ›i”;
6. În unele zone, copiilor li se dă să mănânce bostan, ca să fie graÈ™i tot anul.
7. În noaptea dinspre Crăciun se spune că apa se preface în vin È™i animalele vorbesc.
8. Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meargă bine È™i să nu le piardă la roit.
9. Fetele nemăritate trebuie să È›ină post negru pentru a-È™i putea visa ursitul. Acest obicei se urmează în anumite zone ale țării.
10. De asemenea, în alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-È™i vedea ursitul, lasă afară peste noapte puÈ›in din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni È™i va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.
11. La È›ară, în ziua de Ajun se coace cozonacul.
12. În această zi se pun pe masă două pâini, sare, peÅŸte, grâu ÅŸi un pahar cu apă, ÅŸi se crede că noaptea vin membri de familie morÅ£i ÅŸi mănâncă din acele bucate.

MoÈ™ Ajun È™i MoÈ™ Crăciun MoÈ™ Ajun este stăpânul timpului care deÈ›ine puterea anului ce va veni. După apariÈ›ia lui MoÈ™ Crăciun (în creÈ™tinism), valoarea lui MoÈ™ Ajun scade. Ei sunt bătrâni cu bărbi albe ca zăpada. Sunt buni È™i darnici È™i aduc cadouri tuturor copiilor.

TradiÈ›ia spune că Maica Domnului, fiind pe cale să nască, cere adăpost lui MoÈ™ Ajun. Acesta, fiind sărac, o îndrumă către fratele lui, MoÈ™ Crăciun. Acesta este stăpânul staulului unde au stat Iosif È™i Maria, care nu au găsit loc la han. Nevasta lui MoÈ™ Crăciun a ajutat-o pe Maria să nască. Obiceiul darurilor de Crăciun După naÈ™tere copilul, Iisus a fost aÈ™ezat sub un măr È™i MoÈ™ Crăciun a început să culeagă fructe È™i să le arunce cu bucurie copiilor care treceau pe acolo. De aici vine obiceiul ca MoÈ™ Crăciun să aducă daruri copiilor.

Cadourile sunt legate È™i de închinarea magilor care au adus daruri (aur, smirnă È™i tămâie) Pruncului Sfânt. În zilele noastre, o persoană îmbrăcată în haine roÈ™ii, cu barbă È™i sac cu jucării împarte cadouri tuturor copiilor. În unele case, MoÈ™ul vine noaptea când copiii dorm È™i lasă darurile sub bradul împodobit.

Obiceiul împodobirii bradului

IniÈ›ial, în cultura poporului nostru, bradul deÈ›inea funcÈ›ii funerare. El era fie substitul miresei sau mirelui, dacă în familie exista moartea unui tânăr necăsătorit, fie dubletul vegetal al defunctului. Obiceiul împodobirii bradului este destul de recent în România. Brazii simbolizează Sfânta Treime. Podoabele semnifică bogăția È™i cunoaÈ™terea, exact ca pomul sacru din Grădina Edenului.

TradiÈ›ii È™i obiceiuri de Crăciun – Sărbătoarea NaÈ™terii Domnului

Începând cu această zi È™i până la Bobotează, copiii umblă cu Steaua. Ei poartă pe cap o coroană din hârtie colorată È™i colindă. Acum are loc È™i Vicleimul sau Irozii. Este momentul în care tinerii pun în scenă naÈ™terea lui Hristos È™i È™iretenia lui Irod care a poruncit uciderea pruncilor. Se spune că la masa de Crăciun este bine să ascultăm colinde, care aduc armonie în relaÈ›iile dintre oameni È™i belÈ™ug în case È™i pe ogoare.

Se consideră că e bine să mâncăm peÈ™te la micul dejun, pentru a fi sprinteni în perioada ce urmează.  CreÈ™tinii ortodocÈ™i merg înainte la biserică, la Liturghie. Cei ce s-au spovedit se împărtășesc È™i abia apoi se aÈ™ază la masă cu familia.