Numărul căsătoriilor în România, numită oficial nupțialitate, se află poate la cel mai scăzut nivel din istorie. De la 12 căsătorii/1.000 de locuitori în perioada 1949-1958, rata nupțialității a scăzut la sub 10 căsătorii după 1960, iar după 1994 a coborât sub 7 căsătorii/1.000 de locuitori. În 2019, acest indicator a fost de 5,8 căsătorii/1.000 de locuitori, potrivit unei analize hotnews.ro.

Vârsta medie a femeilor la prima căsătorie a fost, înainte de 1990, de 21-22 ani, iar vârsta medie a mamelor la prima naștere în jurul a 22,3 ani. O nupțialitate precoce era favorabilă unei fertilității ridicate de peste 2 copii la o femeie.

Dar, timpurile se schimbă, și odată cu ele și obiceiurile demografice. Începând cu anul 1992 asistăm la o creștere a numărului de nașteri în afara căsătoriei, proporția lor progresând de la 15% (1992) la 30,1% (2019) . Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural, considerat mai conservator și apărător al tradițiilor. În 2019, din totalul copiilor născuți în rural, 36,5% au fost născuți de mame necăsătorite. Cea mai mare parte a copiilor născuți în afara căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2%).

Diferența dintre vârsta medie a femeii la prima căsătorie și vârsta medie de la prima naștere a fluctuat destul de mult, înregistrat un proces de diminuare (de la 0,6 ani în 1980 la zero ani în 2010), urmat de o revenire la 0,9 ani în 2019), ceea ce arată o schimbare de comportament demografic. Există și acum județe în care această diferență rămâne negativă: Iași, Gorj, Suceava, Timiș, Cluj.

De precizat că aceste diferențe între vârsta medie la prima naștere și vârsta medie la prima căsătorie (și mai ales diferența negativă, frecvent întâlnită după 2003) se datorează și creșterii ponderii nașterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necăsătorindu-se, nu mai contribuie la obținerea vârstei medii la prima căsătorie, deși contribuie la obținerea vârstei medii la nașterea primului copil. În grupa județelor cu o natalitate ridicată se remarcă de regulă acele județe care au un grad de urbanizare mai scăzut și o pondere a populației tinere mai mare. Acești factori au determinat o variație sensibilă a natalității la nivelul fiecărui județ.

În anul 2019 s-au înregistrat 128.610 căsătorii, cu 14.682 căsătorii mai puţine decât în anul anterior, scăderea fiind determinată de numărul mai mic de căsătorii înregistrate în mediul urban (cu 14.843 mai puţine în 2019 decât în anul 2018). În mediul rural s-a înregistrat o uşoară creştere a numărului de căsătorii comparativ cu anul precedent, potrivit analizei hotnews.ro.

În mediul urban, femeile se căsătoresc, în medie, la vârste mai înaintate decât în mediul rural.

În mediul rural, numărul de căsătorii al femeilor din grupa de vârstă sub 20 ani a depăşit semnificativ pe cel înregistrat în mediul urban, fiind de 2,1 ori mai mare.

Decalajul între vârsta medie a soţilor a fost de 3,3 ani, aspect considerat favorabil din punct de vedere al condiţiilor necesare asigurării reproducerii populaţiei.