Bucătăria românească a suferit de-a lungul secolelor numeroase influenÈ›e. Însă în comunitățile rurale din nordul Moldovei există păstrate câteva reÈ›ete medievale care arată delicioasele festinuri româneÈ™ti de acum câteva secole, cu ocazia Crăciunului. De altfel, în acea perioadă oamenii sărbătoreau mai degrabă NaÈ™terea Domnului decât „Crăciunul“. Din acest motiv unele preparate tradiÈ›ionale aveau È™i o semnificaÈ›ie religioasă.
În judeÈ›ul BotoÈ™ani se păstrează câteva reÈ›ete, de sărbători, vechi de câteva sute de ani. Printre acestea sunt faimoasele sarmale cu crupe, claponii umpluÈ›i, cozonacii domneÈ™ti, dar È™i „tortul țărănesc“ cu semnificaÈ›ii religioase aparte.
”Tortul țăranului moldovean È™i scutecele Maicii Domnului”
Una dintre cele importante preparate culinare gătite în È›inuturile BotoÈ™aniului de astăzi era julfa. Nimeni nu mai È™tie ce înseamnă acest cuvânt. Cert este că fără julfă nu era Crăciun adevărat în casele țăranilor botoșăneni, fie că erau din zona Ripiceni, Mitoc, CălăraÈ™i sau Dângeni.
Julfa era efectiv un „tort“ al țăranului, făcut din foi de turtă coapte pe vatră È™i acoperite cu o pastă făcută din cânepă. După ce turtele erau pătrunse de cremă, julfa era numai bună de mâncat.
Sonia È™i Maricel Apalaghiei din cătunul Hulub, comuna Dângeni, judeÈ›ul BotoÈ™ani, încă mai fac julfă de Crăciun, un obicei pe cale de dispariÈ›ie. Ei spun că acest fel de mâncare are câteva sute de ani È™i este o tradiÈ›ie moÈ™tenită din generaÈ›ie în generaÈ›ie, scrie adevarul.ro.
„Din moÅŸi-strămoÅŸi se face julfa. Se folosesc turte din făină, fără drojdie, miere, seminÅ£e de cânepă, nucă ÅŸi cam atât. Este autentic românească. Cu astea ne-am trezit ÅŸi nu închipuim Crăciun fără ea“, spune Sonia Apalaghiei.
Detalii despre modul de preparare în Adevărul