Bucătăria românească a suferit de-a lungul secolelor numeroase influențe. Însă în comunitățile rurale din nordul Moldovei există păstrate câteva rețete medievale care arată delicioasele festinuri românești de acum câteva secole, cu ocazia Crăciunului. De altfel, în acea perioadă oamenii sărbătoreau mai degrabă Nașterea Domnului decât „Crăciunul“. Din acest motiv unele preparate tradiționale aveau și o semnificație religioasă.
În județul Botoșani se păstrează câteva rețete, de sărbători, vechi de câteva sute de ani. Printre acestea sunt faimoasele sarmale cu crupe, claponii umpluți, cozonacii domnești, dar și „tortul țărănesc“ cu semnificații religioase aparte.
”Tortul țăranului moldovean și scutecele Maicii Domnului”
Una dintre cele importante preparate culinare gătite în ținuturile Botoșaniului de astăzi era julfa. Nimeni nu mai știe ce înseamnă acest cuvânt. Cert este că fără julfă nu era Crăciun adevărat în casele țăranilor botoșăneni, fie că erau din zona Ripiceni, Mitoc, Călărași sau Dângeni.
Julfa era efectiv un „tort“ al țăranului, făcut din foi de turtă coapte pe vatră și acoperite cu o pastă făcută din cânepă. După ce turtele erau pătrunse de cremă, julfa era numai bună de mâncat.
Sonia și Maricel Apalaghiei din cătunul Hulub, comuna Dângeni, județul Botoșani, încă mai fac julfă de Crăciun, un obicei pe cale de dispariție. Ei spun că acest fel de mâncare are câteva sute de ani și este o tradiție moștenită din generație în generație, scrie adevarul.ro.
„Din moşi-strămoşi se face julfa. Se folosesc turte din făină, fără drojdie, miere, seminţe de cânepă, nucă şi cam atât. Este autentic românească. Cu astea ne-am trezit şi nu închipuim Crăciun fără ea“, spune Sonia Apalaghiei.
Detalii despre modul de preparare în Adevărul